Ce este antreprenoriatul social

Scopul principal al antreprenorilor sociali nu este obtinerea de bani, ci construirea unor afaceri etice, durabile, care sa aiba un impact social pozitiv. Prin beneficiile sociale, agroturismul, agricultura biologica sau retelele de mici fermieri si mestesugari se gasesc la granita dintre antreprenoriatul clasic si cel social.

"Economia sociala este o forma alternativa de dezvoltare economica echitabila, responsabila si democratica, supranumita si al treilea sector. In contextul actualei crize globale, economia sociala pare sa reprezinte una dintre solutiile viabile cu un potential semnificativ pentru crearea si asigurarea de locuri de munca", spune pentru startups.ro Florica Chereches Executive Director la ONG-ul de dezvoltare comunitara si socio-economica Integra Romania Association.

Ea precizeaza ca antreprenoriatul social apare in primul rand pentru a ajuta la incluziunea sociala a persoanelor marginalizate sau cu handicap, a incuraja ocuparea fortei de munca, valorificarea unui potenial locl sau sustinerea activitatii sociale a unor ONG-uri.

Printre principiile antreprenoriatul social, Florica Chereches  enumera autonomia gestiunii, procesul democratic de decizie, adeziunea prin voluntariat, precum si faptul ca in procesul de distributie a veniturilor, prioritatea este acordata persoanelor si muncii inaintea capitalului.

Tarile unde antreprenoriatul social este raspandit sunt Statele Unite ale Americii, cele din Europa de Vest (Italia, Franta, Marea Britanie, Suedia, Belgia, Olanda).

In ultimii ani, antreprenoriatului social a inceput sa fie promovat in tarile sarace si pe pietele emergente din tari din America de Sud, Africa si Asia.

"In toate tarile se practica acest tip de antreprenoriat, indiferent de gradul lor de dezvoltare, doar ca in tarile mai dezvoltate el este recunoscut, legiferat si se bucura de sprijin prin subventii si facilitati fiscale, iar in alte tari exista fara a fi recunoscut", adauga Florica Chereches.

Concepte care se confunda cu antreprenoriatul social

Antreprenoriatul social este confundat deseori cu responsabilitatea sociala corporatista (corporate social responsibility, CSR) si investitiile responsabile social (socially responsible investing, SRI).

Bogdan Diaconu, co-fondator al agentiei de consultanta de CSR Sustainable & Responsible Management, precizeaza ca cele trei au multe elemente comune (strategii de profit pe termen lung, sustenabile, neagresive fata de mediu si in acord cu nevoile sau asteptarile principalelor grupuri co-interesate, de la proprietari sau investitori, pana la consumatori, parteneri, angajati si comunitatile din proximitatea operatiunilor organizatiilor, precum si tripla evaluare si raportare - economico-financiara, sociala si de mediu - a performantei organizatiei), dar ca se disting prin nivelul de decizie.

Astfel, antreprenoriatul social este o initiativa a antreprenorului, CSR tine de managementul unei companii, iar SRI tine de optiunile investitorilor pentru un fond de investitii responsabil social, precum si de deciziile fondului de a investi in companiile care probeaza un anumit nivel de performanta sociala.

La granita antreprenoriatului social se afla si alte afaceri sau proiecte care pornesc de la niste nevoi sociale reale ale unor comunitati sau grupuri sociale si care reusesc sa identifice o cale durabila de a raspunde acelor nevoi.

Bogdan Diaconu mai spune ca, de pilda, prin obiectivele si beneficiile lor sociale, antreprenoriatul rural, agroturismul, agricultura biologica sau organica, micile ferme ecologice, cooperativele sau retelele de mici fermieri si mestesugari se gasesc la granita dintre antreprenoriatul clasic si cel social.

Cine practica antreprenoriatul social

Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.

"Sectorul cooperatiei a fost foarte bine dezvoltat pana in 1989, dupa care a inceput sa se dezvolte puternic sectorul organizatiilor non-profit, aproape inexistent in perioada 1949 - 1989. Unitatile protejate au o crestere mai lenta din cauza lipsei facilitatilor aferente. In afara acestor categorii, se intalnesc in legislatia romaneasca in vigoare si referiri la asa-numitele intreprinderi sociale, dar fara niciun corespondent in cadrul tipurilor de persoane juridice legiferate in clipa de fata in Romania. Prin urmare, aceasta categorie nu poate fi analizata, neexistand legislatie aplicabila relevanta", spune Florica Chereches.

Roxana Damaschin-Tecu, Enterprise Development Manager la fondul de investitii de tip venture capital NESsT (Nonprofit Entreprise and Self-sustainability Team), spune pentru startups.ro ca o intreprindere sociala este cea care se adreseaza sistemic cauzelor inegalitatilor sociale si economice si, astfel, isi propune sa transforme structural societatea pentru a realiza o mai mare justitie sociala si economica. Acestea pot lucra in toate domeniile si folosesc diferite strategii pentru a produce schimbare.

"Se poate vorbi de antreprenoriat social si in cazul unui freelancer sau al unei persoane fizice autorizate (PFA), si in cazul unui ONG, al unei ferme sau asociatii familiale, al unui IMM, al unei cooperative ori SRL. Nu natura, ci obiectivele si performanta sociala definesc antreprenoriatul social", spune pentru startups.ro Bogdan Diaconu.

In unele cazuri, aceste firme furnizeaza serviciile si produsele de care au nevoie comunitatile marginalizate sau cu venituri mici, iar in alte cazuri ofera servicii celor care beneficiaza de intreprinderea sociala.

Bogdan Diaconu spune ca pentru practicarea, stimularea si dezvoltarea antreprenoriatului social este vital ca oamenii sa aiba acces egal la minime oportunitati de instruire, de dezvoltare personala si profesionala, precum si la noile tehnologii de comunicare.

Profilul antrepenorului social

Antreprenorul social este un membru al societatii civile care foloseste afacerea pe care o dezvolta astfel incat aceasta sa aiba un impact social. Uneori, notiunea de antreprenori social este folosita si cu sensul de inovator social - persoana care rezolva o problema sociala importanta intr-un mod deosebit de eficient sau inovativ.

"Antreprenorul social este cineva care recunoaste o problema sociala si care foloseste principiile antreprenoriale pentru a organiza, crea si administra un capital de risc pentru a face schimbari sociale", explica Roxana Damaschin-Tecu.

Oliver Olson, Country Manager la organizatia CEU Business School Romania, spune pentru startups.ro ca un antreprenor social nu cauta recompense financiare ca un rezultat final, ci mai degraba o recompensa altruista. El mai spune ca astfel de antreprenori se gasesc, de obicei, in zonele unde sunt organizatii guvernamentale (UNESCO, UNICEF etc) si non-guvernamentale (Crucea Rosie - organizatie umanitara care asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre si de criza, Habitat pentru Umanitate - organizatie non-profit, a carei misiune este sa elimine lipsa de adapost si locuirea saracaciosa a persoanelor din intreaga lume).

Bogdan Diaconu spune ca antreprenorii obisnuiti identifica o oportunitate comerciala pe care incearca sa o speculeze creand sau oferind unei piete un bun sau un serviciu nesatisfacut in prealabil, dar necesar sau indispensabil. Insa, antreprenorii sociali identifica o nevoie sociala pe care incearca sa o rezolve speculand o oportunitate comerciala nesatisfacuta sau insuficient satisfacuta pe piata respectiva.

Dezvoltarea antreprenoriatului social in Romania

"Antreprenoriatul social exista in Romania inca din 1850, cand s-au infiintat Casele de pastrare si imprumutare. Aproape 70 de ani mai tarziu se adopta cadrul juridic pentru functionarea organizatiilor non-profit prin Legea nr. 21/1924. Cea de-a treia si cea mai recenta forma de economie sociala existenta in Romania, unitatea protejata autorizata (UPA), este reglementata prin Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare. Ca notiune de sine statatoare, economia sociala este mentionata pentru prima data in legislatia romaneasca de Hotararea de Guvern nr. 829/2002 privind adoptarea primului Plan national antisaracie si promovare a incluziunii sociale", explica Florica Chereches.

Bogdan Diaconu mentioneaza ca antreprenoriatul social s-a dezvoltat cel mai bine in Transilvania, zona unde traditiile, valorile si mostenirea culturala au influentat acest lucru.

Florica Chereches adauga faptul ca s-ar putea spune ca Bucurestiul este pe primul loc in ceea ce priveste antreprenoriatul social, datorita numarului mare de ONG-uri. Apoi, ca numar de institutii urmeaza Iasi, Arad, Mures, Constanta, Bacau, Brasov, Cluj-Napoca si Bihor.

"De cativa ani, se poate vorbi de o oarecare popularizare a antreprenoriatului social in Romania. Mediul universitar, mai cu seama facultatile cu profil social si economic, precum si mediul ONG sunt cele mai familiarizate cu acest concept. Exista prea putine cursuri si programe eductionale in acest domeniu, iar dintre cele existente, cele mai multe nu au consistenta si continuitatea necesare pentru a genera schimbarile asteptate", adauga Bogan Diaconu.

Legislatia din Romania

In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderile sociale, insa exista un proiect de realizare a unei legislatii privind economia sociala, numit "Economie Sociala pentru Grupuri Vulnerabile".

Partenerii in proiect sunt Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse (MMFES), Bernard Brunhes International, European Network for Social Integration Enterprises (ENSIE), Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Integra Romania (implicata in dezvoltare comunitara, socio-economica), Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti (DGASPC), Directia de Asistenta Sociala Comunitara Timisoara si Primaria Piatra - Neamt.

Florica Chereches mentioneaza ca in acest an se va depune un proiect de lege a economiei sociale (se estimeaza ca acesta ar putea deveni lege in aproximativ doi ani).

"Intreprinderea sociala trebuie sustinuta printr-o oferta completa care include acces la informatii si cunostinte, la finantare accesibila, la consultanta financiara si juridica, la piata. De asemenea, e nevoie de acordarea unor facilitati fiscale si de incadrarea acestei forme de societate intr-o categorie noua, distincta, asa cum exista in alte tari europene", explica Florica Chereches.

In prezent, activitatile economice ale ONG-urilor din Romania sunt scutite de impozit, daca obtin venituri de sub 15.000 euro intr-un an si daca acest venituri reprezinta cel mult 10% din veniturile scutite. Peste aceste niveluri se plateste 16% impozit pe profit. Indiferent de situatie, TVA-ul se plateste la nivelul de 19%, daca veniturile sunt mai mici de 35.000 de euro si/sau daca s-a optat pentru plata acesteia.

Modelul Leaders

Acum patru ani, ONG-ul Leaders, care promoveaza leadership-ul, a inceput sa organizeze evenimente cu participare pe baza de taxa (primul eveniment de acest tip a fost Brandactivity). Decizia s-a luat pentru ca reprezentantii organizatiei alocau prea mult timp pentru strangerea de fonduri si gestionarea relatia cu firmele donatoare, in loc sa dezvolte "continutul" evenimentelor.

"Noi ne-am indreptat catre intreprindere sociala, pentru ca aceasta a fost cea mai buna metoda prin care am putut evolua. Acum trei sau patru ani, 90% dintre eforturile organizatiei erau tintite catre fund raising si nu era normal. In clipa de fata eforturile de fund raising sunt undeva la 50%, restul de 50% sunt eforturi de a aduna speakeri valorosi", spune pentru startups.ro Petru Pacuraru, presedintele Leaders.

In prezent, Leaders organizeaza anual in jur de zece evenimente, dintre care sase sau sapte sunt cu acces pe baza de taxa.

Anul trecut, veniturile organizatiei au fost in jur de 150.000 de euro dintre care 40% provin din serviciile prestate, 40% din bartere (PR, media, tipografie, catering, inchirierea masinilor etc) si 20% donatii. Doar financiar, anul trecut veniturile Leaders au urcat cu 30% fata de anul anterior, fiind intre 70.000 de euro si 80.000 de euro, dintre care 80% sunt pentru serviciile prestate.

"Nu obtinem profit. Facem un cost estimat pentru un proiect. De exemplu, Leadership School este undeva intre 15.000 de euro si 20.000 de euro pe editie. Leaders este o intreprindere sociala, care valorifica tot ceea ce obtine ca si resursa si investeste mai departe in dezvoltarea organizatiei si a comunitatii. Ne-am dori ca intreprinderea sociala sa ne aduca 100% dintre venituri. Nu se va putea, pentru ca sunt in continuare companii care isi doresc sa ne fie parteneri", mai spune Petru Pacuraru.

Strategia NESsT

NESsT finanteaza start-up-urile ONG-urilor pentru a genera venituri prin care sa-si realizeze programele sociale.

Organizatia are activitati in America Latina si Europa Centrala si de Est, prin NESsT Venture Fund, care a fost lansat in 2001. Pana in prezent, fondul a finantat aproape 2.000 de intreprinderi sociale in zece tari, valoarea finantarilor fiind de peste 4 milioane de dolari.

"Mai intai de toate ne uitam la organizatiile care au un plan realist, dar ambitios, cu potential de impact ridicat in a aborda o problema sociala critica. Ne uitam la conducerea acestora, daca organizatiile au dovedit ca au o echipa de management puternic <angajata> in proiect. Potentialul de a crea modele de rol replicabile este de asemenea important pentru noi, ca si potentialul de a se auto-sustine", explica Roxana Damaschin-Tecu.

In Romania, NESsT sprijina intreprinderile sociale a cinci ONG-uri care au fost alese printr-un concurs, organizat acum doi ani: Asociatia pentru o Comunitate Solidara si Interventie Sociala (Bucuresti), Fundatia Alaturi de Voi (Iasi), Fundatia "Cartea  Calatoare" (Focsani), Fundatia Romanian Angel Appeal (Bucuresti) si Fundatia Noi Orizonturi (Lupeni, Hunedoara). Pregatirea si desfasurarea procesului de selectie a fost realizata impreuna cu Leaders.

Alte exemple

Bogdan Diaconu include in categoria antreprenoriatului social si proiectele celor de la Fundatia ADEPT (Agricultural Development and Environmental Protection in Transylvania) de conservare a biodiversitatii si de dezvoltare comunitara in Transilvania, precum si Transylvania Authentica, dezvoltat de Fundatia pentru Parteneriat si de Fundatia The Prince’s Charities.

El mentioneaza ca antreprenoriatul rural, agricultura bio si mestesugurile traditionale reprezinta un capital inepuizabil pentru antreprenoriatul social.

DE RETINUT:

Obtinerea de profit in folosul unui grup social defavorizat este principiul de baza al antreprenoriatului social.
Activitatile economice din antreprenoriatul social trebuie sa fie etice, durabile si sa creeze locuri de munca pentru persoanele defavorizate.
In Romania nu exista legislatie pentru intreprinderile sociale, insa exista un proiect de realizare a unei legislatii privind economia sociala, numit "Economie Sociala pentru Grupuri Vulnerabile", care se estimeaza ca poate deveni lege peste doi ani.
Prin nivelul de decizie, antreprenoriatul social se distinge de responsabilitatea sociala corporatista si de investitiile responsabile social.
Activitatile din antreprenoriatul social pot fi desfasurate atat de ONG-uri, cat si de cooperative (mestesugaresti, agricole, de consum, banci cooperatiste, unitatile protejate autorizate), asociatii mutuale si case de ajutor reciproc.
Printre cei care fac antreprenoriat social in Romania se numara organizatia Leaders, Fundatia ADEPT, Transylvania Authentica si cinci ONG-uri sprijinite de NESsT.

Redactor: Alina Botezatu
18 Aprilie 2010

Sursa: http://www.startups.ro/analize/ce-este-antreprenoriatul-social

Mai multe despre antreprenoriat social: http://www.startups.ro/antreprenoriat-social

Informatii utile:
- StiriONG.ro - Ultimele stiri online din societatea civila

- Institutul de Economie Sociala - Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene

- Societal.ro - Conectam ONGurile la Responsabilitatea Sociala!

- OngFest.ro - Targul Economiei Sociale

- GalaSocietatiiCivile.ro - Promoveaza spiritul civic

- Registrul National ONG