Vaccinul anti Haemophilus Influenzae tip b (Hib)
Haemophilus Influenzae tip b (Hib) este o bacterie ce se gaseste si la oamenii sanatosi, la nivelul nasului si al gatului, si doar in conditii speciale devine patogena (sistem imun imatur sau afectat), provocand infectii, uneori foarte grave (meningite, encefalite, etc). Un procent de 2-5% din populatie sunt purtatori sanatosi cu HIb (Martin Hirte 2008, p. 187).
Acest tip "b" se deosebeste de celelalte tipuri de Haemophilus Influenzae prin faptul ca detine o capsula care este greu de recunoscut si de atacat de catre sistemul imun imatur al sugarului.
Infectiile cu Hib sunt: laringitele acute, meningite, encefalite, osteomielite, septicemie.
Un procent de 90% dintre infectiile cu Hib se produc la copiii sub 5 ani iar un procent de 60% la sugari, cu un varf in lunile 6-7 de viata. Oamenii de stiinta suedezi au observat un procent foarte redus al acestor infectii la copiii alaptati la san. (Silfverdal 1997)
Cu fiecare saptamana in plus de alaptare, scade riscul la aceste infectii si se mentine scazut si dupa oprirea alaptarii pana la varsta scolara. De asemenea la copiii dintr-un mediu unde se fumeaza (fumatori pasivi), riscul infectiilor creste de 6 ori. (Nordheim 1992)
Vaccinul anti-Hib
1.) Generalitati
a.) A fost introdus in Germania in anul 1990 iar in Romania in 1999, fiind optional pana in 2010, de cand a devenit un vaccin "obligator" (conform noului Program National de Vaccinari din Romania, dupa ORDINUL NR.1.318 DIN 19.10.2009);
b.) Este un vaccin inactivat, ce contine particule din capsula bacteriei. A fost dificila crearea acestui vaccin deoarece copiii cu varsta de 0-18 luni nu raspund la vaccinuri ce contin particule din capsula virala.
Cauza o constituie lipsa proteinelor din vaccin, care in mod normal stimuleaza sistemul imun. De aceea este nevoie de adaugarea de proteine straine, animale, din toxina tetanica sau difterica, pe care sa se fixeaza aceste particule din capsula virala, crescand astfel raspunsul imun al copilului. Vaccinul rezultat se numeste "vaccin conjugat".
Astfel de vaccinuri se folosesc tot mai des la copiii cu varsta cuprinsa intre 2 luni si 2 ani. Doar in acest fel sistemul imun poate fi "pacalit" pentru ca un copil de 2-3 luni sa raspunda la vaccin, motiv pentru care a fost combinat cu alte vaccinuri care contin proteine animale si de care se va lega antigenul Hib : vaccinul antitetanos care contine toxina tetanica / vaccinul antidifteric care contine toxina difterica / bacterii meningococicice, etc. (Martin Hirte 2008, p. 189);
c.) Vaccinul se gaseste in comert fie sub forma monovalenta, numit ACT-Hib ( conjugat cu toxina tetanica), fie combinat cu mai multe vaccinuri: pentavaccin si hexavaccin.
Vaccinarea in Germania se face incepand cu varsta de 3 luni si se fac 4 administrari. Daca se administreaza de la varsta de 1 an este suficienta o singura injectie. Vaccinul (indiferent care dintre ele) este recomandat doar pana la varsta de 5 ani. (Martin Hirte 2008,p.189-190).
In Romania vaccinarea incepe deja de la 2 luni si se fac tot 4 administrari: la 2,4,6 si 12 luni.
2.) Ineficienta vaccinului si aparitia de noi tulpini patogene
a.) Desi s-au pus mari sperante in acest vaccin care urma sa previna infectiile grave la copii cu bacteria Haemophilis Influenze tip B (laringite, meningite, encefalite), s-a observat in ultimii ani ca s-au inmultit foarte mult infectiile cu alte tipuri de bacterii, denumite "Haemophilus non-B", pe care vaccinul nu le previne.
Doar in provincia canadiana Manitoba s-au gasit 60 de astfel de infectii. (Ribeiro 2003, Bajanca 2004, Tsang 2006). Și in Germania s-au dublat aceste infectii intre anii 1998-2002. (ESPED 2004)
Acest lucru schimba radical epidemiologia acestor bacterii si pune sub semnul intrebarii succesul vaccinului anti-Hib. (Butler 2006)
b.) Eficienta vaccinului actual anti-Hib lasa de asemenea de dorit: in Alaska s-au inmultit infectiile cu acest tip de bacterii incepand cu anul 1996. (Galil 1999)
Acelas lucru se observa si in Olanda iar in Marea Britanie s-au triplat infectiile cu Hib intre anii 1996-2000. (Rijkers 2003, Pushparajah 2003)
Ineficienta vaccinului nu a fost explicata pana la ora actuala. Unii o pun pe seama combinatiei cu alte vaccinuri, mai ales in cazul pentavaccinului cand se constata o concentratie de trei ori mai scauta de anticorpi in comparatie cu o imunizare cu vaccinul monovalent. (Kondler-Budde 1999);
c.) copiii mai mari, adolescentii si adultii au mai rar contact cu bacteria Hib, motiv pentru care isi pierd in timp imunitatea (care nu mai este reactualizata prin formare de anticorpi).
De aceea ei risca sa faca infectii grave. S-au relatat astfel de infectii la adolescenti de peste 15 ani in Anglia si Wales. (Mc Vernon 2004)
3.) Efecte secundare
a.) Generalitati
- concentratia mare de endotoxine din vaccin, face ca acesta sa fie mult mai greu suportabil decat vaccinurile antitetanos, antipolio sau antidifteric. (Ochiai 2004)
- CDC (Centru de Control al bolilor din SUA) da urmatoarele date : la unul din 4 au loc reactii locale cu inrosirea pielii, durere si inflamatie; la unul din 100 se produc febra, varsaturi, diaree sau tipat prelungit (CDC 1999 a). Acest "tipat prelungit" ne duce cu gandul la "tipatul encefalitic";
- vaccinurile combinate sunt mai bine tolerate (De Noon 1998), dar mai putin eficiente;
- reactiile secundare ale vaccinului monovalent (ACT-Hib) nu au fost studiate in mod sistematic iar acest lucru nu se va mai intampla nici de acum incolo deoarece vaccinul monovalent tinde sa dispara din comert; de aceea nici nu se va mai afla vreodata ce reactii secundare ar putea provoca componentele vaccinului Hib care acum nu se mai gaseste decat in combinatiile cu alte vaccinuri. Cand vor apare reactii adverse dupa pentavaccin sau hexavaccin nu vom sti care dintre componente le-a provocat. (Martin Hirte 2008, 192).
- in anii'90 au fost raportate la Institutul Paul-Ehrlich din Germania o serie de reactii adverse dupa vaccinul monovalent ACT-Hib : reactii alergice, tulburari de coagulare a sangelui, complicatii neurologice (convulsii, paralizii, meningite, encefalite, sindromul Guillain-Barre) si decese.(Impfreactionen 1995). O descriere amanuntita a sindromului Guillain – Barre cu un titru ( concentratie) foarte mare de anticorpi indreptati impotriva proteinelor din vaccin se poate citi la P.E.Klass (1992).
b.) Infectii grave cu Hib
- daca un copil este vaccinat anti Hib intr-un moment in care el este infectat cu acest microb (lucru pe care nu-l stim), nivelul anticorpilor poate sa scada dramatic in zilele sau orele de dupa vaccinare si infectia cu Hib poate avea o evolutie foarte grava. O stare generala alterata, cu febra ridicata dupa vaccinare trebuie intotdeauna sa ne dea de gandit. In SUA o astfel de infectie grava este recunoscuta in mod oficial ca o complicatie postvaccinala. (Basson 1996, HRSA 1997)
c.) Astmul bronsic
- dupa vaccinarea anti-Hib, riscul de face un astm bronsic pana la varsta de 6 ani, creste cu 7%. (DeStefano 2002)
d.) Diabet zaharat tip I (insulinodependent)
- vaccinul anti-Hib, conform unor studii epidemiologice, creste riscul la copii de a face diabet zaharat tip I (Dokheel 1993, Gardner 1997, Classen 1997, 2003). Acest tip de diabet este o boala autoimuna prin care sunt distruse celulele pancreatice ce secreta insulina. (Martin Hirte 2008). In lipsa insulinei, glicemia creste necontrolat si copilul moare in coma diabetica. Tratamentul consta in administrarea de insulina zilnic, sub forma injectabila, pe tot parcursul vietii. Diabetul zaharat tip I este o boala cronica, nevindecabila.
- la copiii vaccinati anti-Hib la varsta de 1 an, se observa in mod frecvent formarea a doua tipuri de anticorpi indreptati impotriva celulelor pancreatice (IA-2A,GADA) secretoare de insulina .(Wahlberg 2003). Tot al doilea copil care prezinta aceste tipuri de anticorpi se va imbolnavi de diabet zaharat in urmatorii 6 ani.( Siegmund-Schultze 2007);
- in SUA si multe alte tari din Europa de Vest, dupa introducerea vaccinului anti-Hib, a crescut foarte mult incidenta diabetului zaharat tip I la copii: in Germania cu 40% intre anii 1993-2001 (ESPED 2002), in Finlanda cu 60% iar in SUA cu 20.000-27.000 de cazuri in decurs de 10 ani. (Martin Hirte 2008, p. 193). "Rezultatele arata ca studiile din trecut privind vaccinul anti-Hib sunt gresite fiindca ele nu arata o legatura dintre acest vaccin si boli autoimune precum diabetul zaharat tip I." (Classen 1997). Classen afirma ca boala debuteaza la 24-36 de luni dupa vaccinare ( Classen 1999a/b,2003) si riscul este de 1 : 1700, crescand la 1 : 50 cand in familie sau la rudele apropiate mai exista un caz de DZ tip I.(Classen 2008). La cei nevaccinati, riscul de a face acest tip de diabet este de 1 : 100.000 in Germania. (Martin Hirte 2008, p. 194).
CONCLUZII
- o prevenire corecta si lipsita de orice pericol a unei infectii cu Hib se poate face prin alaptarea la san a copiilor si neexpunerea acestora la fum de tigara;
- o prevenire a infectiilor Hib prin vaccinare expune copiii la o serie de boli grave, cronice si nevindecabile: astmul bronsic, diabetul zaharat tip I, etc. Vaccinarea devine astfel o "prevenire care imbolnaveste" si uneori chiar ucide;
- se impune un studiu corect al acestor vaccinuri, cu recunoasterea tuturor efectelor secundare grave pe care le are iar cei care decid asupra vaccinarii unui copil sa nu fie Statul, ci parintii.
Dr.Christa Todea-Gross,
Cluj-Napoca, 16.01.2011
Sursa: PentruViataCluj.ro/vaccinuri-inutile-si-periculoase/55-vaccinul-anti-haemophilus-influenzae-tip-b-hib
Informatii utile:
- VACCINURILE: PREVENTIE SAU BOALA? - O noua patologie pediatrica - Dr. Christa Todea-Gross - Editura Christiana - 2012 (prima editie)
- Indrumarul medical si crestin despre viata al Federatiei Organizatiilor Ortodoxe Pro-Vita din Romania - Dr. Christa Todea-Gross, Preot prof. dr. Ilie Moldovan - Editura Renasterea - 2008 (prima editie)
- DEZVALUIRI SOCANTE despre doctorii Ginecologi, Endocrinologi... Avort, Metode Anticonceptionale, Contraceptive, Sterilet, Prezervativ, HPV. Sindromul Post-Avort.Consiliere pre si post avort - Dr. Christa Todea-Gross - Cluj 9 Dec. 2008, Oradea 27 Feb. 2009 - AdevarulDespreAvort.ro
|
