DREPTURILE, LIBERTATILE SI OBLIGATIILE OMULUI (cetateanului, persoanei, aproapelui) - Educatie Civica - Initiativa Civica - Initiativa Cetateneasca - Societatea Civila - Drepturile si libertatile omului pe principii Dumnezeiesti si omenesti Imprimare
Familie si educatie - Drepturile si obligatiile omului
Scris de Administrator   
Vineri, 18 Septembrie 2020
Vizualizări: 1568

Drepturile, libertatile si obligatiile omului (cetateanului, persoanei, aproapelui)

Omul are drepturi, dar si obligatii (indatoriri, responsabilitati) fata de semenii lui, de aproapele si de tot ce il inconjoara.

Educatia civica ne invata despre drepturile civice, drepturile cetatenesti si cum sadevenim buni cetateni pentru a avea, pentru a trai intr-o societate mai buna, o comunitate mai buna prin promovarea unor concepte, valori de baza precum: dreptul la viata, egalitatea, moralitatea (etica, bunatatea, cinstea, corectitudinea, virtutea), demnitatea, solidaritatea, participarea, libertatea, dreptatea, pacea.

Libertatea noastra se opreste unde incepe libertatea celuilalt.

"Cel care nu se bucura de actiunile sale nobile nu este o persoana buna; nimeni nu ar spune despre cineva ca este drept daca nu se bucura ca actioneaza drept." (Aristotel - Etica Nicomacheana)

Legea lumeasca - Legea fundamentala a unui stat - Constitutia

Constitutia este legea fundamentala a unui stat in care sunt consemnate principiile de baza ale organizarii lui, drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor.

Toate legile trebuie facute, create pe baza Constitutiei si orice abatere de la Constitutie necesita modificarea legilor neconstitutionale (pentru a fi in conformitate cu Constitutia Romaniei) sau abrogarea, eliminarea legilor care sunt anticonstitutionale (care incalca legea fundamentala a Romaniei), deci care nu sunt constitutionale.


Cateva articole din Constitutia Romaniei bine de stiut:

TITLUL I - Principii generale

ARTICOLUL 1 - Statul roman

(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate [de stat].
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania,respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

(...)

ARTICOLUL 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.

(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

ARTICOLUL 11 - Dreptul international si dreptul intern

(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.

(...)

TITLUL II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale

CAPITOLUL I - Dispozitii comune

ARTICOLUL 16 - Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

ARTICOLUL 21 - Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

CAPITOLUL II - Drepturile si libertatile fundamentale

ARTICOLUL 22 - Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.

ARTICOLUL 23 - Libertatea individuala
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(...)
(12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.
(13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala.  

ARTICOLUL 24 - Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
 
ARTICOLUL 25 - Libera circulatie
(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

ARTICOLUL 26 - Viata intima, familiala si privata
(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.

ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene [indecente, necuviincioase, pornografice, etc.], contrare bunelor moravuri.

(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

ARTICOLUL 31 - Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala.
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.

ARTICOLUL 34 - Dreptul la ocrotirea sanatatii
(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.

(3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

ARTICOLUL 35 - Dreptul la mediu sanatos
(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic.
(2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator.

ARTICOLUL 47 - Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.  

ARTICOLUL 48 - Familia
(1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

ARTICOLUL 51 - Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

ARTICOLUL 52 - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

ARTICOLUL 54 - Fidelitatea fata de tara
(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
(2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.
 
CAPITOLUL III - Indatoririle fundamentale

ARTICOLUL 55 - Apararea tarii
(1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania.

ARTICOLUL 57 - Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.

CAPITOLUL IV - Avocatul Poporului

ARTICOLUL 58 - Numirea si rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot indeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organica.
 
ARTICOLUL 59 - Exercitarea atributiilor
(1) Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturile si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
(2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.
 
ARTICOLUL 60 - Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor. 

(...)

CONSTITUTIA ROMANIEI:

Constituria Romaniei - Camera Deputatilor - Cdep.ro

- Constitutia Romaniei: Constitutia.ro
"Constitutia este legea fundamentala a unui stat, in care sunt prevazute principiile de baza ale conducerii statului, atributiile institutiilor fundamentale ale statului si drepturile, libertatile si obligatiile cetatenilor." - Constitutia.ro

Constitutia Romaniei - Wikipedia - ro.Wikipedia.org

- Constitutia Romaniei: ConstitutiaRomaniei.ro - Juridice.ro

Constitutia este numita popular, lumesc: "legea pamantului", adica "legea" lumeasca a unei tari pe baza careia se fac alte legi care trebuie sa fie in conformitate cu "legea pamantului", "legea de baza", deci cu constitutia.


Declaratia Universala a Drepturilor Omului (adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite [ONU] la 10 de septembrie 1948)

Legi bine de stiut in Romania:


Lege privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite - Lege nr. 12 din 6 august 1990

- Lege nr. 12 din 6 august 1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite [Legea 12 din 1990] - Camera Deputatilor- Cdep.ro

Legea codul muncii - Lege 53 din 2003 - actualizat valabil 2018

- Codul Muncii Adnotat - CodulMuncii.ro

- Codul muncii actualizat valabil 2018 - Legea 53/2003 PDF - CodulMuncii.eu
"Consulta continutul actualizat la zi valabil in 2018 al Codului muncii. Acesta este cel mai important act de care tin cont angajatorii si angajatii in raporturile de munca alaturi de alte acte normative ce armonizeaza prevederile sale. Descarca aici Codul Muncii 2018 PDF actualizat." - CodulMuncii.eu

Legea pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice - Lege nr. 61 din 1991

- Legea 61 /1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice - Legea 61 din 1991 modificata in 31 Ianuarie 2011 - Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 31/ 01/ 2011 [Legea 61 din 1991] (include si republicarea in Monitorul Oficial din 7 februarie 2014)

Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice - Lege nr. 192 din 25 octombrie 2019

- Lege nr. 192 din 25 octombrie 2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice - Legea 192 din 25 octombrie 2019 - EMITENT PARLAMENTUL ROMANIEI - Publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 28 octombrie 2019 - Ministerul Justitiei - Just.ro


- Legea 192/ 25 octombrie 2019 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice - Politia Romana - PolitiaRomana.ro

"La data de 28 octombrie 2019,  in Monitorul Oficial al Romaniei, a fost publicata Legea nr. 192 din 2019, pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice.

Legea modifica si completeaza Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane.

Aceste modificari vor intra in vigoare in 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, respectiv 27 ianuarie 2020."

"(...)

7. La articolul 31, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
(3)
In exercitarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este obligat sa aiba un comportament civilizat, sa dea dovada de amabilitate si solicitudine ["Atitudine plina de grija, de bunavointa, de prietenie fata de cineva sau de ceva; atentie prevenitoare (...)" - despre solicitudine conform DEX Online], respectiv sa adopte o atitudine politicoasa si ferma. Politistul trebuie sa dovedeasca stapanire de sine, capacitate de comunicare si abilitati de gestionare a situatiilor conflictuale.

(...)"

Lege modificata prin legea 192 din 2019:

Legea pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice - Lege nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicata*)

- Lege nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice - (*republicata*) - EMITENT
PARLAMENTUL - Publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 96 din 7 februarie 2014 - Ministerul Justitiei - Just.ro

Legea audiovizualului - Lege nr. 504 din 11 iulie 2002

Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002 - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 504 din 2002]
Art. 29. - (1) Publicitatea, inclusiv publicitatea autopromotionala, si teleshoppingul trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a) sa nu afecteze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a minorilor;

b) sa nu prejudiciezedemnitatea umana;
e) sa nu stimuleze comportamente daunatoare sanatatii sau sigurantei populatiei;
g) sa nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;

Art. 33. - (1) Publicitatea nu trebuie sa provoace nici o dauna morala, fizica sau intelectuala minorilor (...) - Cdep.ro

[Conform DEX (Dictionarul Explicativ al limbii romane) demnitate inseamna: seriozitate, autoritate morala, a se purta cu demnitate, onorabil (integritate morala, corectitudine), cu cinste, cu respect ]

Legea priviind prevenirea si combaterea pornografiei - Lege nr. 196 din 13 mai 2003

- Legea nr. 196 din 13 mai 2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 196 din 2003]
CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. Prin prezenta lege se instituie masuri de prevenire si combatere a pornografiei, in scopul protejarii demnitatii persoanei, a pudorii [inocentei, decentei, rusinii, bunei-cuviinte] si a moralitatii publice.

Art. 2 (1) In sensul prezentei legi, prin pornografie se intelege actele cu caracter obscen [necuviincios, lipsit de respect, indecent, obraznic, badaran, mitocan, vulgar, nerusinat, desfranat, adulter, curvar], precum simaterialele care reproduc sau difuzeaza asemenea acte.
(2) Prin acte cu caracter obscen se intelege gesturi sau comportamente sexuale explicite, savarsite individual sau in grup, imagini, sunete ori cuvinte care prin semnificatia lor aduc ofensa la pudoare, precum si orice alte forme de manifestare indecenta privind viata sexuala, daca se savarsesc in public.
(3) Prin materiale cu caracter obscen se intelege obiecte, gravuri, fotografii, holograme, desene, scrieri, imprimate, embleme, publicatii, filme, inregistrari video si audio, spoturi publicitare, programe si aplicatii informatice, piese muzicale, precum si orice alte forme de exprimare care prezinta explicit sau sugereaza o activitate sexuala.(...) - Cdep.ro

[ Legea nr. 196/2003 - Republicare *) Monitorul Oficial nr. 87 din 4 februarie 2008 - Consiliul Legislativ al Romaniei - Clr.ro ]

CAPITOLUL II

Prevenirea si controlul activitatilor cu caracter pornografic

Art. 4. – (1) Persoanele care detin sau administreazalocaluri in care se prezintaprograme de striptease sau erotice trebuie sa asigure urmatoarele conditii:
a) desfasurarea acestor activitati in spatii inaccesibile privirilor din exterior;
b) interzicerea accesului minorilor in aceste localuri.

(2) Localurile administrate de persoanele prevazute la alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba o suprafata de minimum 100 m2;
b) sa aiba paza asigurata;
c) sa detina cel putin o scena;
d) sa nu foloseasca o reclama stradala indecenta;
e) sa fie amplasate la o distantamai mare de 250 m fata de scoli, de internate sau de lacasuri de cult [biserici, manastiri].

Art. 5. - Publicatiile avand caracter pornografic sunt destinate exclusiv persoanelor majore, sunt marcate cu un patrat de culoare rosie pe prima coperta, sunt prezentate in ambalaje care nu permit rasfoirea publicatiei la stand, se comercializeaza numai in spatii special amenajate, autorizate conform legii, si nu se vand minorilor.

Art. 6. - (1) Persoanele care comercializeaza publicatiile prevazute la art. 5 sunt obligate sa avertizeze cumparatorii asupra caracterului acestora.

(2) Afisarea de materiale cu caracter obscen in vitrinele spatiilor de comercializare a publicatiilor este interzisa.

Art. 8. - Filmele pornografice, indiferent de suportul pe care sunt realizate, se vor inchiria sau vinde numai in spatii cu destinatie speciala si nu vor fi inchiriate sau vandute minorilor.


CAPITOLUL III

Infractiuni si contraventii

Art. 13. - Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 25.000 lei urmatoarele fapte:
a) permiterea accesului minorilor in spatiile destinate comercializarii materialelor cu caracter obscen;
b) amenajarea de spatii destinate vanzarii de materiale cu caracter obscen la o distanta mai mica de 250 m fata de scoli si de internate, precum si de lacasuri de cult;
c) vanzarea materialelor cu caracter obscen fara ambalajele corespunzatoare;
d) vanzarea materialelor prevazute la art. 5 in alte spatii decat cele autorizate;
f) expunerea in spatii publice sau in vitrine a unor materiale cu caracter obscen explicit;
g) oferirea, punerea la dispozitie, vanzarea, difuzarea ori detinerea, in vederea distribuirii de materiale cu caracter obscen, in alte spatii decat cele amenajate;
h) initierea, organizarea, finantarea ori desfasurarea unor manifestari sau programe ori spectacole cu caracter erotic, cu nerespectarea dispozitiilor art. 4;
i) nerespectarea dispozitiilor art. 5, referitoare la aplicarea unui patrat de culoare rosie pe coperta publicatiilor destinate adultilor sau pe paginile tipariturilor care publica ocazional materiale cu caracter obscen;
j) nerespectarea dispozitiilor art. 6, referitoare la avertizarea cumparatorilor asupra caracterului unor publicatii ca fiind destinate persoanelor majore;
(...) - Clr.ro


* Legea nr. 196 din 13 mai 2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei (lege modificata si completata, republicata in Monitorul Oficial cu nr. 87 din 4 februarie 2008) - Consiliul Legislativ al Romaniei - Clr.ro

* Legea nr. 196 din 13 mai 2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei - Versiunea republicata in Monitorul Oficial cu nr. 87 in 4 februarie 2008 - Legi-internet.ro

Lege privind prevenirea si combaterea traficului de persoane  - Lege nr. 678 din 21 noiembrie 2001

- Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane - Publicata in Monitorul Oficial nr. 783 din 11 decembrie 2001 - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 678 din 2001]

- Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane - Publicata M. Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001 - Consiliul Legislativ al Romaniei - Clr.ro

Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate - Lege nr. 39 din 21 ianuarie 2003

- Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate - Publicata in Monitorul Oficial nr. 50 din 29 ianuarie 2003 - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 39 din 2003]

- Legea nr. 39/21 ianuarie 2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate - Publicata in M. Of. nr. 50 din 29 ianuarie 2003 - Consiliul Legislativ al Romaniei - Clr.ro

Legea privind siguranta nationala a Romaniei - Lege nr. 51 din 29 iulie 1991

- Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind siguranta nationala a Romaniei - Publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 7 aug. 1991 - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 51 din 1991]

- Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei - Republicata in M. Of. nr. 190 din 18 martie 2014 - Consiliul Legislativ al Romaniei - Clr.ro

- Legea 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014 - Dreptonline.ro

Legea privind liberul acces la informatiile de interes public - Lege nr. 544 din 12 octombrie 2001

- Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public - Publicata in Monitorul Oficial nr. 663 din 23 octombrie 2001 - Camera Deputatilor - Cdep.ro

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei si cu documentele internationale ratificate de Parlamentul Romaniei.

Art. 2. - In sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau institutie publica se intelege orice autoritate sau institutie publica, precum si orice regie autonoma care utilizeaza resurse financiare publice si care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constitutiei;
b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei;
c) prin informatie cu privire la datele personale se intelege orice informatie privind o persoana fizica identificata sau identificabila.
(...)

- Lege nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public (actualizata pana la data de 17 iulie 2016*) - Portal Legislativ, Ministerul Justitiei - Legislatie.Just.ro

Politia Romana

Politia Romana (Inspectoratul General al Politiei Romane - IGPR) este principala institutie pentru aplicare a legii din Romania - institutie specializata a statului care exercita atributii privind prevenirea, descoperirea și cercetarea in conditiile legii a tuturor infractiunilor. Ziua Politiei Romane este sarbatorita pe data de 25 martie. Aceasta a fost desemnata prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Poliția_Română


Politia Romana - Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) - MAI (Ministerul Afacerilor Interne) - PolitiaRomana.roPolitia Romana

Cadrul legal

Cadrul juridic general ce reglementeaza activitatea Politiei Romane este Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane. Noul Statut al politistului, adoptat prin Legea nr. 360/2002, completeaza si detaliaza dispozitiile privind desfasurarea, in limitele si conform legii, a acestei activitatipusain slujba comunitatii.

Astfel, articolul 1 al acestei legi, statueaza ca politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta de regula uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului.

Dispozitiile referitoare la activitatea politiei, cuprinse secvential in alte legi de organizare si functionare a institutiilor statului, au fost completate cu legi speciale ce vizeaza combaterea unui anumit tip de infractionalitate.

O deosebita atentie a fost acordata modificarii si completarii Codului Penal si Codului de Procedura Penala, protectiei agentului acoperit, a martorului si a datelor, Legii Administratiei publice locale, a celei privind combaterea crimei organizate, precum si legii privind combaterea infractiunilor comise prin mijloacele tehnologiei de varf.

Atributiile  conducerii Inspectoratului General al Politiei Romane

Inspectoratul General al Politiei Romane are urmatoarele principale atributii:

  • coordoneaza si indruma modul de aplicare a masurilor de mentinere a ordinii si sigurantei publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
  • colaboreaza cu institutiile si autoritatile administratiei publice centrale de specialitate din Sistemul de Aparare, Ordine Publica si Securitate Nationala;
  • colaboreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul  unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere si sprijina constituirea fortelor internationale de politie;
  • desfasoara activitatea de management a resurselor umane potrivit competentelor legale;
  • coordoneaza activitati de cooperare si relatii internationale;
  • coordoneaza sistemul de control intern - managerial,
  • asigura reprezentarea, la nivel institutional, in relatiile cu autoritatile si institutiile publice, colaboreaza cu sefii celorlalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne pentru indeplinirea sarcinilor si masurilor dispuse de conducerea Ministerului Afacerilor Interne;
  • coordoneaza si indruma activitatea structurilor, potrivit competentelor legale

Sursa: https://www.politiaromana.ro/ro/politia-romana/cadru-legal


Legea privind statutul politistului - Lege nr. 360 din 2002 actualizata [POLITIA NATIONALA, SECTIILE DE POLITIE in SUBORDINEA MAI (Ministerul Afacerilor Interne)]

- Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul politistului - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 360 din 2002] - Art. 2. - (1) Politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu, in limitele competentelor stabilite prin lege.
(2) Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.

Art. 3. - Politistul isi desfasoara activitatea profesionala in interesul si in sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.

Art. 4. - (1) Politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, juramantul de credinta fata de Romania, prevederile regulamentelor de serviciu si sa indeplineasca dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.
(2) Politistul raspunde, in conditiile legii, pentru modul in care isi executa atributiile de serviciu.

(...)

Art. 23. - (1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau politistul incadrat direct depune juramantul de credinta in fata sefului institutiei de invatamant sau a sefului unitatii de politie si in prezenta a doi politisti.
(2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa-mi indeplinesc cu raspundere si buna credinta indatoririle ce-mi revin potrivit functiei si sa pastrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(3) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa de incheiere.
(6) Semnarea juramantului de credinta presupune si acordul implicit al politistului pentru testarea fidelitatii si integritatii sale profesionale prin efectuarea unor verificari de specialitate, in conditiile legii.

(...)

Art. 42. - Politistul este obligat:
a) sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora;
b) sa manifeste corectitudine in rezolvarea problemelor personale, in asa fel incat sa nu beneficieze si nici sa nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute in calitatea sa oficiala;
c) sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite;
d) sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficiala si sa nu compromita, prin activitatea sa publica ori privata, prestigiul functiei sau al institutiei din care face parte.

(...)

Art. 55. - Incalcarea de catre politist, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea sa disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.

(...)

Art. 57. - Constituie abateri disciplinare, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte savarsite de politist, comise cu vinovatie:
a) comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei;
b) neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege;
c) intarzierea repetata sau nejustificata a solutionarii lucrarilor;
d) depasirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine ["Atitudine plina de grija, de bunavointa, de prietenie fata de cineva sau de ceva; atentie prevenitoare (...)" - despre solicitudine conform DEX Online] in relatiile cu cetatenii;
e) absenta nemotivata ori intarzierea repetata de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
g) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;
h) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta;
i) imixtiunea ilegala in activitatea altui politist;
j) interventia pentru influentarea solutionarii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane.

Art. 58. - Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt:
a) avertismentul;
b) mustrarea scrisa;
c) reducerea salariului pentru functia indeplinita cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;
d) amanarea promovarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de 1-2 ani;
e) retrogradarea din functie pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;
f) suspendarea din functie de la 1 la 3 luni, perioada in care politistul beneficiaza numai de salariul corespunzator gradului profesional detinut;
g) destituirea din functia publica avuta.

(...)

Art. 72. - (3) Politistii vor depune juramantul de credinta. Refuzul depunerii juramantului de credinta atrage destituirea din politie, acesta fiind consemnat prin incheierea unui proces verbal, semnat de persoanele prevazute la art. 23 alin. (1).

Legea privind organizarea si functionarea Politiei Romane - Legea politiei - Lege nr. 218 din 2002 republicata [POLITIA NATIONALA, SECTIILE DE POLITIE in SUBORDINEA MAI (Ministerul Afacerilor Interne)]

- Legea nr. 218 din 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane (lege modificata si completata, republicata in Monitorul Oficial cu nr. 307 din 25 aprilie 2014) - Consiliul Legislativ al Romaniei - Clr.ro [Legea 218 din 2002] - Dispozitii generale

Art. 1. - Politia Romana face parte din Ministerul Afacerilor Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.
Art. 2. - Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.
Art. 3. - in indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii.
Art. 4. - (1) Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii
(2) Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale, in functie de importanta si de numarul acestora
(3) Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Autoritatea teritoriala de ordine publica

(...)

Art. 17. ‒ (1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.
(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului2), 3 reprezentanti ai comunitatii, desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(3) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de 4 ani.

Art. 18. ‒ Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica;
b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;
f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.

Art. 19. ‒ (1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.
(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu caracter de recomandare.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale politiei.
Art. 20. ‒ Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21. ‒ Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Atributiile Politiei Romane
(...)
Art. 26. ‒ (1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:
1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;
5. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;
6. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;
7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in legatura cu acestea;
9. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie;
10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;
12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;
13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului faptei si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand constatari si expertize criminalistice, prin specialisti si experti proprii acreditati, precum si rapoarte criminalistice de constatare, rapoarte de interpretare a urmelor sau de evaluare a comportamentului infractional ori a personalitatii criminale;
16. efectueaza studii si cercetari stiintifice pentru imbunatatirea metodelor si mijloacelor tehnico-stiintifice criminalistice;
17. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;
18. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;
19. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;
20. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;
21. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile legii;
22. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul rural;
23. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru indeplinirea atributiilor operative specifice politiei;
24. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in Romania si propune masuri de prevenire a acesteia;
25. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale in vederea desfasurarii activitatii acestora;
26. participa, in conditiile legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului Afacerilor Interne, in colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
27. colaboreaza cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;
28. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere;
29. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;
30. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de date, potrivit legii.

Art. 27. ‒ (1) Ministrul afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, desemneaza politisti care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare.
(2) Urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de procuror in cazul infractiunilor savarsite de politistii care au calitatea de organe de cercetare ale politiei judiciare.

Art. 28. ‒ (1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.
(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie, politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul incadrat in Inspectoratul General al Politiei Romane are competenta teritoriala generala.
(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.

Personalul Politiei Romane
Art. 29. ‒ (1) Personalul Politiei Romane se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.
(2) Drepturile si indatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.1)
Art. 30. ‒ Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Drepturi si obligatii

Art. 31. ‒ (1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale:
a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sunt indicii ca acestea pregatesc sau au comis o fapta ilegala;
b) sa conduca la sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale, precum si persoanele suspecte de savarsirea unor fapte ilegale, a caror identitate nu a putut fi stabilita in conditiile legii; in cazurile nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale, dupa caz, se realizeaza in cel mult 24 de ore, ca masura administrativa;
c) sa invite la sediul politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru indeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostinta, in scris, a scopului si motivului invitatiei;
d) sa puna in executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, in conditiile prevazute de lege;
e) in cazul savarsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre in incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romanesti, cu respectarea dispozitiilor legale;
f) sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate in circulatie, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
g) sa efectueze controale si razii atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
h) sa poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent daca este in uniforma sau echipat civil, si sa foloseasca, pentru indeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fara insemnele distinctive ale politiei;
i) sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica ori persoana juridica, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si nu pot fi aduse la indeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;
j) sa foloseasca gratuit mijloacele de transport in comun in timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
k) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitatile de politie a persoanelor care au comis fapte penale;
l) sa procedeze, in conditiile legii, la cererea persoanelor interesate sau in scopul identificarii criminalistice a persoanelor care au savarsit infractiuni ori sunt suspecte de savarsirea unor infractiuni, la prelevarea sau, dupa caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare si orice alte date biometrice, stocate in baza de date criminalistice.
(2) In exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului.

Art. 32. ‒ (1) In vederea obtinerii de date si informatii cu privire la activitatea persoanelor sau grupurilor de persoane suspectate de pregatirea sau savarsirea unor infractiuni grave sau cu moduri de operare deosebite, precum si pentru identificarea, cautarea, localizarea si/sau prinderea persoanelor date in urmarire potrivit legii, Politia Romana poate folosi informatori.
(2) Sursele de informare, metodele si mijloacele activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvaluite de nimeni in nicio imprejurare. Exceptie fac cazurile in care indatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. In aceste situatii dezvaluirea se va face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare.
(3) Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie in niciun fel sa lezeze sau sa ingradeasca in mod ilegal drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata privata, onoarea sau reputatia acestora.
(4) Ministerul Afacerilor Interne asigura protectia si incadrarea in munca a politistilor care, lucrand sub acoperire, au fost deconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.
(5) Organizarea si functionarea activitatii de culegere a informatiilor pentru activitatea specifica politiei se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(6) Ministrul afacerilor interne prezinta, anual sau ori de cate ori se impune, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate in acest scop.
(7) Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate in atentia politiei se fac in conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.

Art. 33. ‒ (1) Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.
(2) Mijloacele prevazute la alin. (1) pot fi folosite impotriva persoanelor care:
a) intreprind actiuni care pun in pericol integritatea corporala, sanatatea sau bunurile altor persoane;
b) blocheaza, in afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, incearca sa patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si organizatiilor de interes public ori privat, pericliteaza in orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;
c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;
d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului.
(3) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) impotriva participantilor la actiunile agresive se va face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extreme. Orice actiune in public si in cazuri extreme se face prin anuntare: "Politia!"
(4) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.

Art. 34. ‒ (1) In caz de necesitate politistul poate folosi, in situatiile si in conditiile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc dupa somatia: "Stai, stai ca trag!"
(2) In cazurile de legitima aparare politistul poate folosi armele de foc, fara somatie.
(3) Folosirea armamentului din dotare pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, in conditiile si in situatiile prevazute de lege, inlatura caracterul penal al faptei.

Art. 35. ‒ Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la art. 33 si 34 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, impotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane.

Art. 36. ‒ (1) Politia Romana poate interveni in forta, in conditiile legii, impotriva celor care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si impotriva celor care ameninta cu distrugerea unor cladiri sau bunuri de interes public ori privat.
(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupa avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine asupra necesitatii respectarii legii si ordinii publice. Daca dupa avertizare se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici ii someaza pe participanti folosind formula: Prima somatie: "Atentiune, va rugam sa parasiti... Vom folosi forta!", urmata de semnale sonore si luminoase. Daca dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: "Parasiti...Se va folosi forta!"
(3) Daca in astfel de situatii, precum si in cele prevazute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor, cu modificarile ulterioare 3), se impune uzul de arma, in prealabil se va folosi o ultima somatie, astfel: "Parasiti...Se vor folosi armele de foc!"
(4) Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata ce s-a restabilit ordinea publica.

Art. 37. ‒ Fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De indata ce va fi posibil, raportul va fi intocmit in scris. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de indata procurorului competent, potrivit legii.

Art. 38. ‒ Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru inlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre acestea.

Art. 39. ‒ Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, in special, sa ia imediat masuri ca ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare data cand acestea se impun.

Art. 40. ‒ (1) In exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, pentru a-si face cunoscuta, in prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor in care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a politistului ar fi periclitate.
(2) Inainte de intrarea in actiune sau efectuarea interventiei ce nu sufera amanare politistul este obligat sa se prezinte verbal, iar dupa incheierea oricarei actiuni sau interventii, sa se legitimeze si sa isi declare functia si unitatea de politie din care face parte.

Art. 41. ‒ (1) Politistul este obligat sa verifice permanent competenta actiunilor sale.
(2) In efectuarea investigatiilor politistul este obligat sa se bazeze pe date sau informatii privind savarsirea unor fapte ilegale.

 

Legea politiei locale - Lege nr. 155 din 2010 [POLITIA LOCALA in subordinea PRIMARIILOR]

- Legea politiei locale. Legea 155/2010 - DreptOnline.ro [Legea 155 din 2010] - Art. 1 (1) Politia locala se infiinteaza in scopul exercitarii atributiilor privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, in urmatoarele domenii:
a) ordinea si linistea publica, precum si paza bunurilor;
b) circulatia pe drumurile publice;
c) disciplina in constructii si afisajul stradal;
d) protectia mediului;
e) activitatea comerciala;
f) evidenta persoanelor;
g) Alte domenii stabilite prin lege.
(2) Politia locala isi desfasoara activitatea pe baza principiilor: legalitatii, increderii, previzibilitatii, proximitatii si proportionalitatii, deschiderii si transparentei, eficientei si eficacitatii, raspunderii si responsabilitatii, impartialitatii si nediscriminarii.

Art. 2 (1) Politia Locala isi desfasoara activitatea:
a) in interesul comunitatii locale, exclusiv pe baza si in executarea legii, precum si a actelor autoritatii deliberative si ale celei executive ale administratiei publice locale;
b) in conformitate cu reglementarile specifice fiecarui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale autoritatilor administratiei publice centrale si locale.
(2) Politia locala comunica, de indata, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de incalcare a legii, altele decat cele stabilite in competenta sa, de care a luat cunostinta cu ocazia indeplinirii misiunilor si activitatilor specifice.
(3) in exercitarea atributiilor ce ii revin, politia locala coopereaza cu unitatile, respectiv cu structurile teritoriale ale Politiei Romane,ale Jandarmeriei Romane, ale Politiei de Frontiera Romane siale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta,cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale sicolaboreazacu organizatii neguvernamentale, precum si cu persoane fizice si juridice, in conditiile legii.
(4) Politia locala solicita interventia unitatilor/structurilor teritoriale competente ale Politiei Romane sau ale Jandarmeriei Romane pentru orice alte situatii ce excedeaza atributiilor ce ii revin, potrivit prezentei legi.
(5) Politia locala poate incheia cu alte autoritati si institutii publice protocoale de cooperare avand ca obiect detalierea modalitatilor prin care, in limitele competentelor legale ale fiecarei structuri, acestea isi ofera sprijin in indeplinirea activitatilor sau a misiunilor specifice.

Potrivit Legii 155/2010, Politia Locala isi desfasoara activitatea pe baza principiilor: legalitatii, increderii, previzibilitatii, proximitatii si proportionalitatii, deschiderii si transparentei, eficientei si eficacitatii, raspunderii si responsabilitatii, impartialitatii si nediscriminarii.

Legea privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice - Lege nr. 477 din 8 noiembrie 2004

- Legea nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice - Publicata in Monitorul Oficial nr. 1105 din 26 noiembrie 2004 - Camera Deputatilor - Cdep.ro [Legea 477 din 2004]

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare si principii generale

Domeniul de aplicare
Art. 1. - (1) Codul de conduita a personalului din autoritatile si institutiile publice, denumit in continuare cod de conduita, reglementeaza normele de conduita profesionala a personalului contractual.

(2) Normele de conduita profesionala prevazute de prezentul cod de conduita sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, incadrat in baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare, cu exceptia persoanelor alese sau numite politic.

Obiective
Art. 2. - Obiectivele prezentului cod de conduita urmaresc sa asigure cresterea calitatii serviciului public, o buna administrare in realizarea interesului public, precum si eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din administratia publica, prin:
a) reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei publice si al personalului contractual;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea personalului contractual in exercitarea functiei;
c) crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre cetateni si personalul contractual din administratia publica, pe de o parte, si intre cetateni si autoritatile administratiei publice, pe de alta parte.

Principii generale
Art. 3. - Principiile care guverneaza conduita profesionala a personalului contractual sunt urmatoarele:
a) prioritatea interesului public - principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea atributiilor functiei;
b) asigurarea egalitatii de tratament al cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;
c) profesionalismul - principiu conform caruia personalul contractual are obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
d) impartialitatea si nediscriminarea - principiu conform caruia angajatii contractuali sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea atributiilor functiei;
e) integritatea morala - principiu conform caruia personalului contractual ii este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;
f) libertatea gandirii si a exprimarii - principiu conform caruia personalul contractual poate sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;
g)cinstea si corectitudinea - principiu conform caruia, in exercitarea functiei si in indeplinirea atributiilor de serviciu, personalul contractual trebuie sa fie de buna-credinta si sa actioneze pentru indeplinirea conforma a atributiilor de serviciu;
h) deschiderea si transparenta - principiu conform caruia activitatile desfasurate de angajatii contractuali in exercitarea atributiilor functiilor lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor.

Termeni     
Art. 4. - In intelesul prezentei legi, expresiile si termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) personal contractual ori angajat contractual - persoana numita intr-o functie in autoritatile si institutiile publice in conditiile Legii nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare;
b) functie - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in fisa postului;
c) interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor;
d) interes personal- orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altii, de catre personalul contractual prin folosirea reputatiei, influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care are acces, ca urmare a exercitarii atributiilor functiei:
e) conflict de interese - acea situatie sau imprejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual contravine interesului public, astfel incat afecteaza sau ar putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarea deciziilor ori indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei detinute;
f) informatie de interes public - orice informatie care priveste activitatile sau care rezulta din activitatile unei autoritati publice ori institutii publice, indiferent de suportul ei;
g) informatie cu privire la date personale - orice informatie privind o persoana identificata sau identificabila.

CAPITOLUL II

Norme generale de conduita profesionala a personalului contractual

Asigurarea unui serviciu public de calitate

Art. 5. - (1) Personalul contractual are obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii competentelor autoritatilor si ale institutiilor publice, in limitele atributiilor stabilite prin fisa postului.
(2) In exercitarea functiei personalul contractual are obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.

Respectarea Constitutiei si a legilor
Art. 6. - (1) Angajatii contractuali au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecte Constitutia, legile tarii si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
(2) Personalul contractual trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor detinute.

Loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice
Art. 7. - (1) Personalul contractual are obligatia de a apara cu loialitate prestigiul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(...) - Cdep.ro

ULTRAJ CONTRA BUNELOR MORAVURI - CODUL PENAL


Capitolul IV

ALTE INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII PRIVIND CONVIETUIREA SOCIALA

Art. 321 - Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice

Fapta persoanei care, in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza [rosteste, pronunta (cu voce ridicata) blesteme, injurii, insulte, amenintari, etc.] cuvinte ori expresii, sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, in alt mod, linistea si ordinea publica, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
Daca prin fapta prevazuta la alin. 1 s-au tulburat grav linistea si ordinea publica, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
Cod penal actualizat prin:
Lege nr. 169/2002 - privind modificarea si completarea Codului penal, a Codului de procedura penala si a unor legi speciale din 10 aprilie 2002, Monitorul Oficial 261/2002;

Sursa: http://legeaz.net/cod-penal-actualizat-2011/art-321-cpen


Noul Cod Penal Ultrajul contra bunelor moravuri Infractiuni contra ordinii si linistii publice

Capitolul I
Infractiuni contra ordinii si linistii publice

Art. 374 - Pornografia infantila

(1) Producerea, detinerea in vederea expunerii sau distribuirii, achizitionarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum si punerea la dispozitie, in orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsesc cu inchisoarea de la un an la 5 ani.

(2) Daca faptele prevazute in alin. (1) au fost savarsite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Accesarea, fara drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicatii electronice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

(4) Prin materiale pornografice cu minori se intelege orice material care prezinta un minor avand un comportament sexual explicit sau care, desi nu prezinta o persoana reala, simuleaza, in mod credibil, un minor avand un astfel de comportament.

(5) Tentativa se pedepseste.


Sursa: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-374


Art. 375 - Ultrajul contra bunelor moravuri

Fapta persoanei care, in public, expune sau distribuie fara drept imagini ce prezinta explicit o activitate sexuala, alta decat cea la care se refera art. 374, ori savarseste acte de exhibitionism sau alte acte sexuale explicite se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.


Sursa: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-375

Art 375 (Ultrajul contra bunelor moravuri), cum se vede si mai sus, la "sau alte acte sexuale explicite" se refera la un comportament sexual explicit (real sau simulat).

Este util sa vedem dispozitiile legislatiei penale americane care stabilesc cu precizie coordonatele comportamentului sexual explicit. Potrivit Titlului 18 din U.S. Code, Partea I, Capitolul 110, Sectiunea 2256, alin.2, acesta reprezinta actiunea reala sau simulata constand in:

  • contactul sexual, incluzand contactul genital-genital, oral-genital, anal-genital sau oral-anal, dintre persoane de sex diferit sau de acelasi sex;
  • bestialitate;
  • masturbare;
  • sadism si masochism
  • infatisarea lasciva a organelor genitale ori a zonei pubiene apartinand unei persoane.

[Conform DEX (Dictionarul Explicativ al limbii romane) lasciv inseamna:
LASCIV, -A, lascivi, -e, adj. (Despre gesturi, cuvinte etc.) Care atata la placeri senzuale; senzual, voluptuos; obscen, imoral. - Din fr. lascif, lat. lascivus.

Iar obscen inseamna:
OBSCÉN, -Ă, obsceni, -e, adj. (Despre gesturi, cuvinte, atitudini etc.) Nerusinat, trivial, indecent; vulgar, pornografic. - Din fr. obscène, lat. obscenus.
OBSCÉN adj. 1. desantat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, nerusinat, pornografic, scabros, scarbos, trivial, vulgar, (livr.) licentios, (inv. si pop.) scarnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) desucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, imbalat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O gluma ~; vorbe ~.) 2. pornografic, (fam.) porno. (Un film ~.) 3. v. lasciv.]

Cu toate acestea, poate fi formulata intrebarea fireasca:
Este social, moral si juridic acceptabil ca un copil cu varsta cuprinsa intre 10-14 ani [dar si minori mai mici] sa fie si numai pus in legatura cu atributul de "erotic"? [erotic sau "sexy" in acest context inseamna: indecent, necuviincios, obscen, nerusinat, pervers, scarbos, pornografic, etc.]

Daca unii minori sau tineri "in viata moderna" isi afirma in public, cu destul curaj, fatetele unei personalitati in evolutie, prin vestimentatie, gesturi, mentalitati si atitudini ce pot reprezenta dimensiuni, acte erotice [acte sexuale reale sau simulate], iar aceasta afirmare nu e prohibita de lege [ pentru ca normal ar trebui sa se aplice legile in viguare: Legea pentru prevenirea si combaterea pornografiei - legea 196 din 2003, Legea Audiovizualului nr 504 din 2002, Articolele din Codul Penal care se refera la: Ultrajul contra bunelor moravuri Infractiuni contra ordinii si linistii publice (art. 374 - Pornografia infantila, art. 375 - Ultrajul contra bunelor moravuri) ], nu mai putin credem ca o examinare a potentialului juridic subordonat asigurarii protectiei copilului, in contextul unui astfel de comportament dezinhibat si care il anunta deja pe viitorul adult, nu poate fi ocolita, in special pentru a pastra fenomenul in niste cadre firesti si a descuraja abuzul si victimizarea minorilor.



D
ictionarul Explicativ al limbii romane (DEX) ne spune ce inseamna cuvantul contraventie:

"CONTRAVÉNTIE, contraventii, s. f. Abatere de la o lege care, avand un grad redus de pericol social, este pedepsita numai prin aplicarea de amenzi sau alte pedepse usoare. [Var.: (inv.) contraventiúne s. f.] - Din fr. contravention.
CONTRAVÉNTIE, contraventii, s. f. Calcare a dispozitiilor unei legi, a unui regulament etc., care, avand un grad redus de pericol social, este sanctionata cu o pedeapsa usoara. [Var.: (inv.) contraventiúne s. f.] - Din fr. contravention.
CONTRAVÉNTIE ~i f. jur. 1) Infractiune reglementara, care nu este pedepsita de legea penala, ci este sanctionata pe cale administrativa. 2) Amenda pentru comiterea unei astfel de infractiuni. [Art. contraventia; G.-D. contraventiei; Sil. -ti-e] /<fr. contravention
CONTRAVÉNTIE s.f. 1. (Jur.) Violare a legii penale, pedepsita cu amenda si inchisoare pe termen scurt. 2. (P. ext.) Calcare a unei legi, a unei dispozitii oficiale etc., care se sanctioneaza cu o pedeapsa usoara (amenda sau recluziune de foarte scurta durata). [Gen. -iei, var. contraventiune s.f. / cf. fr. contravention, it. contravvenzione].
CONTRAVÉNTIE s. f. incalcare a dispozitiilor unei legi, ale unui regulament etc., care se sanctioneaza cu o pedeapsa usoara (amenda sau sanctiune administrativa). (< fr. contravention)
CONTRAVÉNTIE, contraventii, s. f. Calcare a dispo­zitiilor unei legi, unui regulament sau unei decizii oficiale, sanctionata cu o pedeapsa mai usoara. Contraventie la legea circulatiei. - Pronuntat: -ti-e.
contraventi(un)e f. calcarea unei legi, ordonante, a unui regulament.
*contraventiúne f. (contra si lat. ventio, venire; fr. contravention. V. inventiune). Infractiune, actiunea de a contraveni. - Si -éntie."


In DEX (Dictionarul Explicativ al limbii romane) ni se spune ce inseamna cuvantul infractiune:

"INFRACTIÚNE, infractiuni, s. f. Fapta care prezinta pericol social, constand in incalcarea unei legi penale, in savarsirea, cu vinovatie, a unei abateri de la legea penala, si care este sanctionata de lege. [Pr.: -ti-u-] - Din fr. infraction, lat. infractio, -onis.
INFRACTIÚNE s. (JUR.) vina. (~ lui a fost dovedita.)
INFRACTIÚNE ~i f. Violare a unei legi, care merita a fi sanctionata prin pedeapsa penala; fapta care prezinta pericol social. [G.-D. infractiunii; Sil. in-frac-ti-u-] /<fr. infraction, lat. infractio, ~onis
INFRACTIÚNE s.f. (Jur.) 1. Violare a unor legi penale. 2. Abatere, incalcare a unui ordin, a unui tratat etc. [Pron. -ti-u-. / cf. fr. infraction, lat. infractio - spargere].
INFRACTIÚNE, infractiuni, s. f. Fapta pedepsita de lege, constind in calcarea unei legi penale. Infractiune de drept comun. - Pronuntat: -ti-u-.
infractiúne s. f., pl. infractiúni
infractiune f. infrangerea unei legi, unei porunci, etc.
*infractiúne f. (lat. infráctio, -ónis, d. infríngere, -fractum, a infringe). Infringerea unei legi, unui ordin, tractat s. a.: infractiunile regulamentelor politiii se numesc "contraventiuni". "



Politia Romana unitati centrale [directii, structuri]:

Sursa: https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale

 
Unitati teritoriale de politie

Structura Politiei Romane - Unitati teritoriale: https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-teritoriale

Anticoruptie MAI - Telefon, apel gratuit - Ministerul Afacerilor Interne, Directia Generala Anticoruptie - MAI-DGA.ro - 0800.806.806Anticoruptie MAI - Telefon gratuit - Ministerul Afacerilor Interne, Directia Generala Anticoruptie - www.mai-dga.ro
Telefon Anticoruptie MAI: 0800.806.806

 

ANPC - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor - ANPC.gov.ro - Telefonul consumatorului: 021.9551Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC)

Atributiile ANPC in conformitate cu prevederile Hotararii nr. 700/2012 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor

Art. 3. -   (1) Autoritatea are urmatoarele atributii principale:
a) participa, impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale si locale de specialitate cu atributii in domeniu si cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei in domeniul protectiei consumatorilor, asigurand corelarea acesteia cu cea existenta in Uniunea Europeana;
b) asigura armonizarea cadrului legislativ national cu reglementarile din Uniunea Europeana in domeniul protectiei consumatorilor;
c) propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul, comercializarea produselor, prestarea serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, precum si interzicerea penalitatilor asimetrice dintre client si prestatorul de servicii publice si alte servicii de interes general pentru abaterile contractuale, astfel incat acestea sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa afecteze drepturile si interesele lor legitime;
d) elaboreaza, impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice, proceduri privind obiectivele, conditiile si modul de colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a consumatorilor;
e) initiaza, negociaza si participa, in conditiile legii, la incheierea de conventii, acorduri, protocoale si alte intelegeri interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor cu organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniu, precum si cu organisme neguvernamentale;
f) participa la realizarea programelor interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor, colaborand cu organizatii si institutii din tara si din strainatate, conform competentelor ce ii revin potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
g) prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale interesate, la solicitarea acestora, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor;
h) desfasoara activitati de supraveghere a pietei produselor si serviciilor destinate consumatorilor;
i) controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor si serviciilor, precum si la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori, vanzatori, prestatori de servicii, inclusiv servicii financiare, si in unitatile vamale, avand acces la locurile in care se produc, se depoziteaza ori se comercializeaza produsele sau in care se presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare la acestea, exceptie facand controalele igienicosanitare si sanitar-veterinare la producatori, in cazul produselor alimentare;
j) constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor producerii, prestarii, importului, comercializarii sau oferirii gratuite a unor produse alimentare ori nealimentare si servicii, inclusiv servicii financiare, care nu sunt in concordanta cu dispozitiile legale din domeniile de activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale prevazute de lege, sesizeaza organele de urmarire penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale;
k) controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de documentele prevazute de lege care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;
l) solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, in conditiile legii;
m) coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente, nationale si internationale, privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea consumatorilor;
n) sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de certificare a calitatii produselor si serviciilor, in baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele neguvernamentale si de la consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor destinate consumului populatiei in raport cu documentele de certificare si propune imbunatatirea sau elaborarea de reglementari in domeniu;
o) efectueaza, prin prelevari de probe din produsele alimentare si nealimentare, analize si incercari in laboratoare acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;
p) efectueaza sau finanteaza studii, teste comparative si cercetari in domeniu cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;
q) stabileste relatii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare si certificare, inclusiv din strainatate, pentru realizarea de studii, cercetari si teste comparative;
r) desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor persoane fizice cu privire la produsele si serviciile destinate acestora; editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;
s) sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;
ş) sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta, informare si educare a consumatorilor;
t) sustine infiintarea unor organisme de mediere in domeniul protectiei consumatorilor;
ţ) informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;
u) primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in drept, potrivit competentelor, sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;
v) desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei consumatorilor;
w) acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor pentru operatorii economici;
x) stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize, incercari, expertizari, certificari de laborator, autorizari, consultanta, cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare, alte servicii prestate in conditiile legii;
y) stabileste si percepe taxe si tarife pentru autorizarea persoanelor fizice si juridice pentru efectuarea de operatiuni cu metale pretioase si pietre pretioase, pentru activitati de analiza, marcare si expertizare a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase;
z) fundamenteaza si propune in proiectul de buget resursele financiare in vederea realizarii politicilor in domeniul sau de competenta;
aa) urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si serviciile destinate consumatorilor;
bb) asigura aplicarea sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley, ca autoritate desemnata;
cc) autorizeaza operatiunile cu metale pretioase si pietre pretioase, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
dd) stabileste si aproba marcile de certificare, de garantie proprie si de trasabilitate, pe baza de tarife proprii, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
ee) efectueaza expertize ale metalelor pretioase si pietrelor pretioase, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
ff) efectueaza operatiuni de marcare a bijuteriilor si obiectelor din metale pretioase, la cererea persoanelor fizice si juridice interesate;
gg) acorda consultanta de specialitate si sprijin in vederea realizarii de coduri de conduita, la solicitarea operatorilor economici;
hh) instituie procedurile legale corespunzatoare pentru incetarea practicilor comerciale incorecte;
ii) comunica Comisiei Europene masurile legislative adoptate in domeniile guvernate de directivele, regulamentele si deciziile comunitare transpuse, potrivit domeniilor sale de responsabilitate.
(2) Autoritatea controleaza respectarea prevederilor regulamentelor emise de Comisia Europeana din domeniul sau de competenta.
(3) Autoritatea este punct national de contact pentru sistemul de schimb rapid de informatii privind produsele periculoase - RAPEX intre statele membre si Comisie, in baza Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranta generala a produselor - GPSD.
(4) Autoritatea indeplineste orice alte atributii stabilite prin actele normative pentru domeniul sau de activitate.
(5) Taxele si tarifele percepute de Autoritate se fac integral venit la bugetul de stat.

Sursa: http://www.anpc.ro/articol/602/atributiile-anpc-in-conformitate-cu-prevederile-hotararii-nr-700-2012-privind-organizarea-si-functionarea-autoritatii-nationale-pentru-protectia-consumatorilor

 

Codul civil si codul penal:

- CODUL CIVIL (Legea nr. 287/2009) - Republicat si Actalizat 2015 - EuroAvocatura.ro

- CODUL PENAL - Actualizat 2015 - EuroAvocatura.ro


Codul civil din 1864, Drept Civil:
A fost elaborat avand ca model Codul Francez din 1804 cu modificarile ulterioare. Punerea in aplicare a Codului a avut loc la 01.12.1865, deci a fost elaborat si pus in aplicare in timpul domniei lui A.I.Cuza.Codul a purtat nume succesive :Codicele Alexandru Ioan, Codicele civile, nume sub care a fost votat, decretat si promulgat initial si sub care a fost aprobat in iunie 1866 de regele Carol I.Codul trateaza problemele referitoare la efectele si aplicarea legilor in genere, probleme referitoare la bunuri si proprietate, la diferite moduri prin care se dobandeste proprietatea etc. (Dictionar juridic: Codul civil - EuroAvocatura.ro)

Codul de procedura civila, Acte normative:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
In tara noastra a intrat in vigoare in anul 1865 si a suferit numeroase modificari, inainte si dupa republicarea sa in anul 1948. Codul de procedura civila se aplica si in litigii de munca, daca nu exista prevederi legale speciale si daca dispozitiile sale nu sunt incompatibile cu reglementarile referitoare la raportul juridic de munca. De asemenea, se aplica si in materiile reglementate de alte legi, in masura in care acestea nu cuprind dispozitii contrare. (Dictionar juridic: Codul de procedura civila - EuroAvocatura.ro)

Codul penal, Acte normative:
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni, pedepsele aplicabile infractorilor, precum si masurile care se pot lua in cazul savarsirii acestor fapte. Codul penal actual, in tara noastra, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969, scopul sau fiind acela de a apara impotriva infractiunilor Romania, suveranitatea, independenta si unitatea statului, societatea, persoana si drepturile acesteia, ordinea de drept. (Dictionar juridic: Codul penal - EuroAvocatura.ro)

Codul de procedura penala, Acte normative:
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal. In tara noastra, codul actual, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969, reglementand intr-o conceptie noua procesul penal, in scopul constatarii la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei dsale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. In acest mod, dispozitiile Codului de procedura penala contribuie la apararea ordinii socialesi de stat, la apararea proprietatii, intarirea legalitatii, prevenirea infractiunilor, precum si la educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor si a regulilor de convietuire sociala. (Dictionar juridic: Codul de procedura penala - EuroAvocatura.ro)

Aveti probleme in justitie? Sunteti nemultumiti de justitia din Romania? Irositi timp inutil in procese cincinale? Doriti un avocat sau un jurist profesionist si necoruptibil care sa va apere interesele? Centrul de Resurse Juridice Aplicate in Drept Intern, Comunitar si International este: locul unde gasiti ceea ce cautati in materie de resurse de drept, solutia optima pentru a va consilia, asista si reprezenta in toate domeniile de interes ale dreptului pentru rezolvarea problemelor dvs. - Non rex est lex, sed Lex est Rex (Nu regele e lege ci Legea este Rege) - Centrul de Resurse Juridice Aplicate (CRJA) - StiinteJuridice.roStiinteJuridice.ro - Stiinte Juridice - Centrul de Resurse Juridice Aplicate (CRJA)
Aveti probleme in justitie?
Sunteti nemultumiti de justitia din Romania?
Irositi timp inutil in procese cincinale?
Doriti un avocat sau un jurist profesionist si necoruptibil care sa va apere interesele?
Centrul de Resurse Juridice Aplicate in Drept Intern, Comunitar si International este: locul unde gasiti ceea ce cautati in materie de resurse de drept, solutia optima pentru a va consilia, asista si reprezenta in toate domeniile de interes ale dreptului pentru rezolvarea problemelor dvs.

Non rex est lex, sed Lex est Rex
Nu regele e lege, ci Legea este Rege


Despre avocati, indemn crestin avocatilor:

"Deschide-ti gura pentru cel mut si pentru pricina tuturor celor parasiti.
Deschide gura ta, judeca drept si fa dreptate celui sarac si napastuit [nedreptatit, caruia i e face rau, asuprit, prigonit]." (Inteleptul Solomon - Proverbe, pildele lui Solomon 31:8-9)

"Judecati drept pe orfan si pe sarac si faceti dreptate celui smerit, celui sarman.
Mantuiti pe cel sarman si pe cel sarac; din mana pacatosului, izbaviti-i." (Psalmi - Psalmul 81:3-4)

 


CeRe - Centrul de Resurse pentru participarea publica

Resurse

In aceasta sectiune puteti gasi numeroase materiale resursa in domeniul participarii publice, informatii utile pentru cetateni si ONGuri, dar si pentru autoritati publice, descrierea pe scurt a metodelor de participare publicalinkuri catre alte site-uri resurse si un mic dictionar de termeni.


Sursa: http://www.ce-re.ro/resurse


Participarea publica – informatii pentru cetateni si ONG-uri

Draga concetateanule,

Fundatia noastra (CeRe - Centrul de Resurse pentru participarea publica) s-a nascut din convingerea ca participarea publica nu este un moft, ci un principiu care ar trebui sa stea la baza tuturor proceselor de luare a deciziilor. Romania beneficiaza la ora actuala de un cadru legal bine pus la punct pentru informarea si consultarea cetatenilor.

Participarea publica inseamna ca cetatenii iau parte la deciziile publice, fiind bine informati si consultati. Totodata, participarea publica este o suma de drepturi pe care toti le avem si pe care le putem folosi in relatia noastra cu autoritatile publice.

Despre ce drepturi este vorba mai exact?


Dreptul la informare

Exista o lege care iti da dreptul sa fii informat: legea 544/2001. 
Ai dreptul sa soliciti oricand urmatoarele informatii autoritatilor publice (ministere, primarii, agentii guvernamentale, etc.):

  • ce trebuie sa faca departamentele, programul de functionare si programul de audiente al institutiei;
  • numele functionarului responsabil cu difuzarea informatiilor publice
  • primariei ii poti cere bugetul localitatii (de unde sunt banii si unde se duc) si planul de investitii;
  • caile prin care pot fi contestate deciziile autoritatilor si institutiilor publice in cazul in care ti se incalca dreptul la informatie;
  • hotararile consiliului local si procesele verbale ale sedintelor consiliului local;
  • rapoartele de activitate anuale ale fiecarui consilier local si al primarului, precum si orice alte informatii care decurg din activitatea administratiei.

Informatiile pot fi solicitate atat verbal, cat si in scris. Cererile nu trebuie motivate, iar accesul la informatii este gratuit. Autoritatea poate prevede doar costuri de copiere a documentelor cerute. Autoritatea este obligata sa raspunda:

  • pe loc sau in 10 zile lucratoare de la depunerea cererii
  • in 30 de zile daca informatia ceruta este complexa si necesita o durata mai mare de timp, insa trebuie sa fii anuntat de acest lucru in termen de 10 zile.


Dreptul la consultare

Cetatenii pot participa la diverse intalniri si dezbateri publice in procesul de luare a deciziei publice (diverse acte normative: hotarari, legi, etc.), fie ca ele tin de nivelul local (primarie, consiliu local), fie ca ele tin de nivelul central (ministere, agentii de reglementare).
Legea 52/2003 este legea transparentei decizionale si se aplica "autoritatilor publice centrale si locale, alese sau numite, precum si altor institutii publice care utilizeaza resurse financiare publice".
Anumite aspecte ale procesului decizional la nivel local sunt de asemenea reglementate prin Legea 215/2001, legea administratiei publice locale.

Astfel, la nivel local:

  • ai dreptul sa participi la sedintele consiliului local. Ei trebuie sa te anunte cu cel putin 3 zile inainte;
  • ai dreptul sa participi la dezbateri publice, audieri sau evenimente publice pe marginea unor subiecte de interes public, fie ca sunt organizate de primarie, fie de organizatii neguvernamentale. Ei trebuie sa te anunte cu 10 zile inainte;
  • ai dreptul sa participi la intalnirile publice organizate periodic de consilierii locali;
  • ai dreptul sa faci propuneri scrise pe marginea unor proiecte de hotarare cu privire la modul de rezolvare a unei probleme a comunitatii. Ei trebuie sa anunte cu 30 de zile inainte de a adopta orice proiect de hotarare;
  • ai dreptul sa ceri primariei sa fii inscris pe o lista de persoane interesate de hotarari ce urmeaza a fi luate intr-un anumit domeniu (sau mai multe!). De exemplu, poti cere primariei sa te informeze atunci cand urmeaza a lua o decizie in legatura cu spatiile verzi din oras.

La nivel central:

  • sedintele autoritatilor mentionate (ministere, de exemplu) sunt publice, la fel si dezbaterile. Acest lucru inseamna ca ai dreptul sa te afli in sala in timpul acestor sedinte. Minutele acestor intalniri trebuie consemnate, arhivate si facute publice;
  • orice proiect de act normativ al unui minister sau institutii guvernamentale trebuie facut cunoscut publicului cu 30 de zile inainte de adoptarea deciziei; anuntul de intentie trebuie publicat pe site-ul propriu, afisat la sediul propriu, trimis catre mass media centrala, si comunicat tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii; cel putin 10 zile vor fi dedicate primirii de sugestii;
  • la cererea unei asociatii legal constituite, autoritatea initiatoare este obligata sa organizeze o dezbatere publica a proiectului de hotarare;
  • ai dreptul sa ceri unui anumit minister sa te informeze cu privire la intentia sa de a reglementa intr-un anumit domeniu, cum ar fi energia, de exemplu.


Dreptul la petitionare

Este un drept individual prevazut in Constitutia Romaniei la Articolul 51. El este de asemenea reglementat prin legea 233/2002, legea solutionarii petitiilor. Ea spune ca dreptul de petitionare este recunoscut si organizatiilor legal constituite, acestea putand formula petitii in numele colectivelor pe care le reprezinta.

In sensul legii, „prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in scris ori prin posta electronica, pe care un cetatean sau o organizatie legal constituita o poate adresa autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, companiilor si societatilor nationale, societatilor comerciale de interes judetean sau local, precum si regiilor autonome".

De exemplu, daca ai o problema care poate fi rezolvata de primarie sau vreun minister, poti sa faci sesizare, iar ei trebuie sa iti comunice un raspuns in termen de 30 de zile, indiferent daca problema ta va fi rezolvata sau nu.


Dreptul unei persoane vatamate de o autoritate publica

Daca o autoritate refuza sau nu solutioneaza petitia (cererea, sesizarea, etc.) in termenul legal, cetateanul se poate folosi de „dreptul unei persoane vatamate de o autoritate publica". Conform acestuia, orice persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului sau a interesului pretins, anularea actului si repararea pagubelor.

Cetateanul caruia i s-a incalcat dreptul de petitionare poate obtine despagubiri din partea autoritatii ce i l-a incalcat si nu are obligatia de a proba vinovatia functionarului public sau a autoritatii publice, ci trebuie doar sa isi justifice dreptul.
Sursa: "Drepturi mai putin cunoscute: dreptul de petitionare", Andreea Luca, 15 martie 2005

In cazul in care considerati ca ati fost lezat in drepturile dumneavoastra in relatie cu autoritatile, va puteti adresa Avocatului Poporului. Rolul acestuia este de a media o solutie intre persoane si autoritati si nu poate da amenzi sau anula acte si proceduri. Puteti, de asemenea, sa contactati si Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii a Camerei Deputatilor [Cdep.ro] sau Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din Senat [Senat.ro], care joaca si rolul de legiuitor in domeniile ce tin de drepturile omului si relatia dintre cetateni si autoritati publice.


Dreptul la initiativa legislativa

Cetatenii Romaniei au drept de a propune legi, atat la nivel national cat si la nivel local. Este un drept prevazut de articolul 150 din Constitutie cat si de legea privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, legea 189/1999.

La nivel central
Pentru a putea inregistra o propunere legislativa este nevoie de 100 000 cetateni cu drept de vot; cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi in sprijinul acesteia.

Pentru a putea demara procedurile de revizuire a Constitutiei, sunt necesare semnaturile a cel putin 500 000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20 000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

La nivel local
La nivel local acest drept este prevazut in legea administratiei publice locale. Aici se precizeaza ca ai dreptul sa depui un proiect de hotarare catre Consiliul Local daca proiectul este insotit de semnaturile a 5% din cetatenii de drept de vot ai orasului. In acest caz, consiliul local este obligat sa il discute.


Dreptul la referendum

Legea 3/2000 stabileste conditiile in care se organizeaza referendum atat la nivel national cat si la nivel local.

La nivel national
Referendumul national, conform legii, este forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului cu privire la anumite probleme de interes national sau revizuirea Constitutiei. Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului.

La nivel local
Legea administratiei publice locale atribuie cetatenilor dreptul de a dizolva consiliul local prin referendum local. Referendumul se organizeaza la cererea a 25% din cetatenii cu drept de vot ai unitatii administrativ-teritoriale pentru care s-a constituit acel consiliu. De asemenea, suspendarea primarului se poate face tot prin referendum local. Procedura este descrisa la articolul 55 din legea sus mentionata. La articolul 99 se vorbeste si despre situatiile in care se impune organizarea unor referendumuri judetene. Obiectul si data referendumului local se stabilesc si se aduc la cunostinta publica cu cel putin 20 de zile inainte de ziua desfasurarii acestuia.

 
Dreptul la asociere

Dreptul de a te asocia este un drept fundamental. Legea 246/2005, care aproba ordonanta guvernului 26/2000 a asociatiilor si fundatiilor, spune ca „persoanele fizice si persoanele juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii". Asociatiile si fundatiile constituite potrivit legii sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial. In limbajul de specialitate, o asociatie sau fundatie este un ONG (organizatie neguvernamentala sau organizatie non guvernemanetala).

Pentru a vedea care sunt pasii de urmat pentru infiintarea unei asociatii sau fundatii, gasiti mai multe informatii aici sau aici.

La adresele de mai jos puteti gasi baze de date cu organizatii neguvernamentale din Romania:

  • Pe site-ul Centras puteti gasi informatii despre diverse ONG-uri partenere sau despre care Centras a scris in publicatia sa, "Atitudini". De fapt, colectia "Atitudini" in sine e un bun punct de plecare pentru a obtine date despre ONG-uri, incepand cu anii '90 pana in prezent.
  • CENTRAS mai dispune de site-ul www.DonatiiOnline.ro. Pagina de web este destinata colectarii de donatii electronice, de pe card. Numarul de organizatii nu este foarte mare (aproximativ 100 de inscrieri). Avantajul acestui site este ca fiecare organizatie, pentru a se inscrie, trece printr-o comisie de evaluare a bonitatii sale, prezentand inclusiv un raport anual de activitate (disponibil si pe site).
  • CodDeConduitaOng.oar.ro - un site unde puteti gasi date despre sectorul asociativ din Romania, cat si eforturile anumitor ONG-uri de a pune la punct instrumente de evaluare a performantelor actorilor din sectorul asociativ. Printre acestea, un set de recomandari de bune practici si un cod de conduita pentru ONG-uri.
  • Portalul StiriOng reprezinta o resursa constanta de informatii si stiri de actualitate care va facilita dezvoltarea de parteneriate intre societatea civila, mediul de afaceri, instiutiile publice si cetateni oferind informatii utile si actualizate din domeniul CSR, noutati despre proiectele, evenimentele si cursurile de formare derulate de organizatiile neguvernamentale, finantari publice, finantari private etc. Totodata portalul va gazdui o baza de date a organizatiilor neguvernamentale din Romania - "Catalogul societatii civile 2008" - baza de date care va permite in mod constant inregistrarea de organizatii noi, actualizarea datelor inscrise si interogarea ei de catre orice membru autentificat ca utilizator al portalului.
  • FDSC - Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile este partener in cadrul platformei dezvoltate de eRomania Gateway (eRG) Association. Pe site apar date despre peste 6000 de organizatii neguvernamentale si asociatii profesionale. Aceste informatii se refera la coordonate, data infiintarii, tipul si scopul organizatiei, programe, parteneri si activitati desfasurate.
  • www.DoiLaSuta.ro - ARC Romania - Asociatia pentru Relatii Comunitare gestioneaza aceasta baza de date. Pagina de web este dedicata celor care doresc sa se foloseasca de Regula lui 2%. Avantajul acestei baze de date este ca informatia este actualizata anual, iar inscrierea se face pe baza trimiterii unor documente.
  • Site-ul Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, unde veti gasi o serie de baze de date, printre care si una cu ONG-uri. Aveti posibilitatea de a obtine liste in functie de anumite criterii: in ordinea alfabetica a numelor, pe judete sau in functie de existenta unei persoane de contact in baza de date.
  • Camera Deputatilor a lansat pe site-ul sau un repertoar ONG, unde organizatiile neguvernamentale sunt invitate sa se inscrie in functie de domeniul lor de interes aferent unei anumite comisii. Unele dintre aceste organizatii au cerut sa fie de asemenea prezente la anumite dezbateri din comisii pe marginea unor proiecte de legi - pe acestea le gasiti la „ONG-uri acreditate".

In ceea ce priveste federatiile de ONG-uri existente in Romania, puteti consulta o trecere in revista a celor mai importante aici.

Daca doriti sa stiti care sunt reprezentantii ONG-urilor in comitetele de monitorizare pentru fondurile structurale, puteti vedea lista aici.  

Pentru mai multe informatii despre participarea publica, vizitati categoria documente din sectiunea resurse.

Pentru informatii detaliate despre drepturile tale privind liberul acces la informatiile publice si participarea ta la procesul de luare a deciziei publice, te rugam sa ne contactezi [http://www.ce-re.ro/contact].

Sursa: http://www.ce-re.ro/info-pentru-cetateni-si-

Linkuri

Organizatii neguvernamentale si proiecte romanesti

Institutii romanesti

Institutii publice internationale

ONGuri, think tank si institute de participare publica internationale

Sursa: http://www.ce-re.ro/linkuri


Initiativa civica a fiecarui cetatean pentru apararea drepturilor si libertatilor omului

Cetatenii Romaniei au dreptul sa ceara informatii priviind indeplinirea atributiilor de servici a angajatiilor din institutiile publice (bugetari) "personal contractual ori angajat contractual - persoana numita intr-o functie in autoritatile si institutiile publice" conform Constitutiei Romaniei, legilor si drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si conform Legii nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice - Publicata in Monitorul Oficial nr. 1105 din 26 noiembrie 2004:

Art. 4. - In intelesul prezentei legi, expresiile si termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) personal contractual ori angajat contractual - persoana numita intr-o functie in autoritatile si institutiile publice in conditiile Legii nr. 53/2003 [ LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003 Codul muncii ], cu modificarile ulterioare;
b) functie - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in fisa postului;
c) prioritatea interesului public - principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea atributiilor functiei;
(...)
f) interes public - acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor;

Astfel fiecare cetatean, fiecare om poate cere institutiilor publice (Ministerul Afacerilor Interne [Politia Romana], Ministerul Justitiei, Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Ministerul Public, etc) informatii privind indeplinirea atributiilor de servici a angajatilor statului ("personal contractual ori angajat contractual - persoana numita intr-o functie in autoritatile si institutiile publice"), iar daca angajatii statului isi incalca atributiile de servici, daca apar fapte de coruptie sau de complicitate la crima organizata (si prin nepasare, ignoranta nerespectarii Constitutiei si Legilor tarii si conform Juramantului de Credinta al angajatului statului), atunci fiecare cetatean, fiecare om poate si trebuie (conform Constitutiei si Legilor din Romania) in cazul in care afla de fapte de neindeplinire a atributiilor de servici ale angajatilor statului sau fapte de coruptie, fapte de complicitate directa sau indirecta la crima organizata etc. sa anunte urmatoarele institutii ale statului de aceste fapte care incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului astfel sa se faca cele necesare si legale:

- Directia Nationala Anticoruptie (DNA)

- Directia Generala Anticoruptie – "Integritate pentru credibilitate" (DGA)
Competenta de combatere a faptelor de coruptie in randul personalului MAI [politie, jandarmi, etc.] este exercitata de lucratori specializati ai DGA desemnati ca organe de cercetare ale politiei judiciare, fiind structurata pe doua componente: Directia Anchete si Directia Investigatii.

In cadrul activitatilor de combatere a faptelor de coruptie in randul personalului MAI, lucratori specializati ai DGA desemnati ca organe de cercetare ale politiei judiciare efectueaza acte de urmarire penala sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia. (...)

- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT)

DIICOT este unica structura din cadrul Ministerului Public, specializata in combaterea si investigarea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.

DIICOT a fost infiintat in anul 2004, in  scopul destructurarii grupurilor infractionale organizate, frontaliere si transfrontaliere.

DIICOT efectueaza investigatii in materia infractiunilor grave, definite de Legea nr. 39/2003LEGE nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate ] privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate. (...)

- Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate (DCCO) [in a carei structura intra Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog (BCCOA)]
Este unitatea specializata din structura Inspectoratului General al Politiei Române [IGPR], cu competenta teritoriala generala,care desfasoara si coordoneaza activitatea de combaterea criminalitatii organizate la nivel national, in conformitate cu actele normative in vigoare.

- Consiliul National al Audiovizualului (CNA)

Consiliul National al Audiovizualului este garant al interesului public si unica autoritate de reglementare in domeniul programelor audiovizuale.
Misiunea CNA este de a asigura un climat bazat pe libera exprimare si responsabilitatea fata de public in domeniul audiovizualului.

Majoritatea deciziilor noastre se bazeaza pe cei doi piloni care asigura cadrul legislativ ce guverneaza in Romania domeniul audiovizual: Legea Audiovizualului nr. 504/2002 adoptata de Parlamentul Romaniei [LEGEA nr. 504 din 11 iulie 2002 audiovizualului] si Codul de reglementare a continutului audiovizual adoptat de CNA in 2006.
Legea Audiovizualului ofera cadrul general privind activitatea radiodifuzorilor si a Consiliului National al Audiovizualului din Romania.

Codul de reglementare a continutului audiovizual detaliaza obligatiile posturilor de radio si de televiziune licentiate in Romania in ceea ce priveste continutul editorial, precum informarea corecta, protectia demnitatii umane, dreptul la replica, protectia minorilor si respectarea regimului publicitatii.
Exista si alte acte normative care influenteaza domeniul audiovizual, precum si acte normative privind domeniul informatiilor de interes public si petitii.

- Avocatul Poporului

Nepasarea, ignoranta inseamna complicitate la fapte necuviincioase, pacatoase, nevirtuoase, indecente, imorale, la fapte de coruptie si de crima organizata!

Sa fim Iubire, Lumina in lume prin fapte cuviincioase, virtuoase, morale crestine, deci prin faptele placute lui Dumnezeu.


Legea Dumnezeiasca

Legea Dumnezeiasca a Vechiului Testament

Exista trei legi Dumnezeiesti:
Cea mai veche,
Cea Veche si
Cea noua sau cea din urma.

Legea cea mai veche nu a fost scrisa. Ea a fost pecetluita in inima si in mintea oamenilor, dupa cum spune si Sfantul Apostol Pavel despre pagani ca desi: "nu au lege, din fire fac ale legii; acestia, neavand lege, isi sunt lorusi lege"; prin urmare "fapta legii este scrisa in inimile lor, prin marturia constiintei lor" (Romani 1:19-20; 2:14-15).

Aceasta lege nescrisa, cea mai veche, este comuna tuturor urmasilor lui Adam. Ea este, de asemenea, transmisa prin viu grai din generatie in generatie prin stramosi si pastrata ca Sfanta Traditie de-a lungul multor veacuri.

Dar prin lucrarea neincetata a Satanei [diavolului, vicleanului, inselatorului, potrivnicului, etc.] si din pricina firii omenesti cazute, aceasta lege naturala si fundamentala s-a pierdut din inimile oamenilor. Din aceasta pricina Dumnezeu, prin Moise, cu aproximativ cincisprezece veacuri [1500 ani] inainte de Hristos, a dat lege scrisa. Aceasta lege scrisa se numeste Legea Dumnezeiasca a Vechiului Testament.

Nici una dintre aceste doua legi nu a putut mantui neamul omenesc de trei rele fundamentale: Satana, pacatul si moartea. Ele au fost doar legi pregatitoare pentru noua sau cea din urma lege dumnezeiasca. Iar aceasta lege noua si cea din urma este data prin Domnul nostru Iisus Hristos [Legea Iubirii].

Ce este legea Dumnezeiasca a Vechiului Testament?

Aceasta este legea pe care Dumnezeu a dat-o prin Moise pe muntele Sinai si a fost, scrisa pe doua table din piatra. Ea care cuprinde cele zece porunci.
[Cele 10 porunci sau Decalogul. - Cele 10 porunci Dumnezeiesti sunt ghidul pentru o viata sanatoasa si fericita.]
1. Eu sunt Domnul Dumnezeul tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in cer, sus, si din cate sunt in apele de sub pamant! Sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti; lucreaza sase zile si-ti fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau.
5. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi pe pamant.
6. Sa nu ucizi!
7. Sa nu fii desfranat! [Sa nu fii curvar, preacurvar, etc. deci sa nu desfranam, sa nu curvim nici cu fapta (fizic) si nici cu gandul (in minte, in imaginatie).]
8. Sa nu furi!
9. Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau! [Sa nu depui marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.]
10. Sa nu doresti casa aproapelui tau; sa nu ravnesti la femeia aproapelui tau, nici la sluga lui, nici la slujnica lui, nici la boul lui, nici la asinul lui, si la nimic din cate are aproapele tau!


Cum erau asezate aceste zece porunci pe doua table?

Pe prima tabla de piatra au fost scrise primele patru porunci, care oranduiesc relatia noastra cu Dumnezeu; iar pe a doua tabla au fost scrise sase porunci, care oranduiesc relatia noastra cu oamenii.

(Catehismul Bisericii Ortodoxe - Sfantul Nicolae Velimirovici)

Poruncile legii celei noi

CELE MAI MARI DOUA PORUNCI ALE LEGII CELEI NOI

Care sunt cele mai mari doua porunci ale lui Hristos, sau porunci ale legii celei noi a lui Dumnezeu?

Prima porunca este: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, cu tot cugetul tau si din toata puterea ta."
Iar a doua este la fel ca aceasta: "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti" (Matei 22:37-40 [Matei capitolul 22 versetele 37 la 40]; Marcu 12:30-31).

Ce a spus Hristos despre importanta acestor doua porunci?

El a spus: "In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si proorocii” (Matei 22:40). Si a mai spus: “Nu este alta porunca mai mare decat acestea” (Marcu 12: 31).

Aceasta inseamna cumva ca legea cea veche, a celor zece porunci dumnezeiesti, si-a pierdut insemnatatea si valoarea prin darea acestor doua porunci?

Nu. Aceasta inseamna numai ca iubirea pentru Dumnezeu si pentru aproapele nostru desavarseste intreaga lege veche, dupa cum spune si Apostolul: "Iubirea este deci implinirea legii" (Romani 13:10). Cu alte cuvinte: iubirea este mai presus de porunca si de oprire, caci ea infraneaza mai mult decat i se cere si face mai mult decat ne asteptam de la ea.

Ce inseamna a iubi pe Dumnezeu?

Inseamna a-L iubi mai mult decat orice, decat pe noi insine, familia, sau lumea, sau orice altceva din lume.

Ce inseamna a-L iubi pe Dumnezeu din toata inima noastra?

Inseamna a ne stramuta toate simtirile noastre intr-un singur simtamant de iubire fata de Dumnezeu.

Ce inseamna a-L iubi pe Dumnezeu din tot sufletul nostru?

Inseamna a ne ilumina si incalzi intregul nostru suflet cu iubire fata de Dumnezeu.

Ce inseamna a-L iubi pe Dumnezeu cu tot cugetul nostru?

Inseamna a ne calauzi toate gandurile noastre spre gandul iubirii lui Dumnezeu.

Ce inseamna a-L iubi pe Dumnezeu cu toata puterea noastra?

Inseamna a ne indrepta toate puterile vointei noastre spre o fapta bineplacuta lui Dumnezeu, iubirea noastra.

Ce inseamna a doua porunca a legii noi: “Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”?

Inainte de toate, inseamna ca trebuie sa iubim pe Domnul Iisus Hristos, Omul desavarsit, ca pe cel mai drag si cel mai apropiat semen al nostru, iar prin El si pe ceilalti semeni ai nostri.

Este iubirea noastra fata de Iisus Hristos cuprinsa in prima porunca?

Cu adevarat este, dar acolo se intelege iubirea pentru El ca Dumnezeu, in acelasi timp cu Tatal si cu Duhul Sfant, iar aici se intelege dragostea fata de El ca om, modelul cel dintai al omului desavarsit, “Cel mai desavarsit dintre fiii oamenilor”.

A vorbit Domnul Iisus Hristos despre datoria de a-L iubi?

Da, si a fost foarte limpede. El a spus: “Cine iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine” (Matei 10:37).

Apoi El a mai spus: “Cel ce Ma uraste pe Mine, uraste si pe Tatal Meu (Ioan 15:23). “Precum M-a iubit pe Mine Tatal, asa v-am iubit si Eu pe voi” (Ioan 15:9). Pe Petru l-a intrebat: “Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti?” (Ioan XXI, 15). El pune aceasta intrebare fiecaruia dintre noi: “Ma iubesti?”

Si Sfantul Apostol Pavel spune: "Cel ce nu iubeste pe Domnul sa fie anatema!” (I Corinteni 16:22).
[ Anatema sau "anathema" (...) inseamna o totala indepartare de Biserica. Cei predati anatemei erau insa smulsi cu totul din trupul Ei (Bisericii) pana la pocainta lor. Dandu-si sema ca nu mai poate face nimic pentru mantuirea lor, din pricina incapatanarii si a impietririi inimii lor, Biserica pamanteasca ii supune judecatii lui Dumnezeu.
,"Infricosat lucru este a cadea in mainile Dumnezeului celui viu...ca Dumnezeul nostru este foc mistuitor.  (Evrei 10:31; 12:29). Anathema nu este osanda vesnica pentru ca pana in momentul mortii, pocainta este posibila. ,"Anathema’" este infricosatoare, dar nu din cauza ca Biserica ii doreste raul cuiva sau pentru ca Dumnezeu cauta condamnarea aceluia. Ei doresc ca toti sa se mantuiasca. In orice caz, infricosator lucru este sa stai in fata lui Dumnezeu intr-o stare de impietrire rea de vreme ce nimic nu poate fi ascuns de El. ,,Infricosat lucru este a cadea in mainile Dumnezeului celui viu’’: este o supunere la judecata a miscarilor gandurilor si inimilor. Nu e ingaduit nimanui sa patrunda prin ispitirea credintei celei fara de cusur: ci ,,cu smerenie si cu cutremurare sa venim in fata lui Hristos, ca sa putem primi mila si  sa aflam har care sa ne intareasca la vremea potrivita’’ (Stihira la Vecernia Duminicii Floriilor) (...)
Ce inseamna "anatema" – de sfantul Ioan Maximovici ]

Ce putem spune atunci despre dragostea noastra fata de alti oameni?

Precum il iubim pe Dumnezeu prin Iisus Hristos, tot astfel iubim si pe oameni prin Iisus Hristos.

Este iubirea noastra fata de Iisus Hristos temelia iubirii fata de Dumnezeu si fata de oameni?

Este, caci daca iubim pe Hristos, Dragostea noastra, iubim si pe toti cei pe care El ii iubeste si pentru care a murit. Astfel, aceste doua porunci ne indatoreaza a-L iubi pe Iisus Hristos, Nepretuitul Mijlocitor dintre Dumnezeu si oameni. Daca nu avem iubire fata de El, insasi iubirea noastra fata Dumnezeu si oameni nu poate fi adevarata si deplina.

Ce mai este scris in Noul Testament despre dragoste?

Intr-adevar, foarte mult. De pilda: cunoasterea noastra despre Dumnezeu depinde de iubirea noastra fata de Acesta: "Acela care iubeste... l-a cunoscut pe Dumnezeu, iar cel ce nu iubeste, nu cunoaste pe Dumnezeu, caci Dumnezeu este iubire." De asemenea, pacea noastra depinde de iubirea noastra fata Dumnezeu: "Dumnezeu este iubire si cel ce petrece in iubire, acela petrece in Dumnezeu si Dumnezeu in el" si "in dragoste nu este teama", iar unde nu exista teama, acolo este pace. Tot astfel, puterea si fericirea noastra dar, mai presus de toate, mantuirea noastra si viata vesnica sunt legate de dragostea noastra fata de Dumnezeu si fata de fratii nostri [iubirea aproapelui].

Cum ne aratam in chip vazut dragostea noastra fata de Dumnezeu?

Prin rugaciune si implinirea voii lui Dumnezeu.

Cum ne aratam in chip practic iubirea noastra fata de aproapele nostru?

Prin facere de bine. Cu alte cuvinte: fapte de milostenie, cuvinte, ganduri si rugaciuni, toate si intotdeauna in numele Domnului nostru Iisus Hristos si pentru El.

(Catehismul Bisericii Ortodoxe - Sfantul Nicolae Velimirovici)