Pastura - polen modificat, hrana harnicelor albine - poate cel mai valoros produs al stupului

Pastura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar si cel mai putin cunoscut. Putini stiu ce este pastura si cu mult mai putini se incumeta sa treaca la recoltarea ei. In esenta, pastura este un polen modificat, hrana harnicelor albine.

• prima etapa consta in dezvoltarea bacteriei pseudomonas, aeroba, care va consuma intreaga cantitate de oxigen, ceea ce conduce in final la moartea acestor bacterii, prin autoasfixiere.
• a doua etapa se produce prin dezvoltarea unei bacteriei anaerobe, lactobacillus, care foloseste glucidele ca sursa de oxigen, producand in schimb acid lactic, concentratia acestuia ajungand la 3,2%; de asemenea creste concentratia de vitamine din grupa B.

Continut si caracteristici ale pasturii

Compozitia chimica a pasturii este urmatoarea:

• carbohidrati (glucide) - 35%;
• lipide - 1-6%;
• caretonoizi - provitamina A-200-875 mg/kg;
• vitamina E - 1,7 g /kg;
• vitamina C - 6-200 mg /100g produs.

Pastura recomandari:

• afectiuni hepatice
• anemii
• stres
• reumatism
• reglarea tranzitului intestinal
• afectiunile de colon, mai ales cele insotite de constipatii:
  • enterocolite
  • colite de fermentatie sau putrefactie
  • constipatii cronice de diverse etiologii
• insa actiunea pasturei este mult mai rapida si mai puternica (fata de polen)
• etc. 

Pentru cele mai multe dintre afectiunile amintite diferenta dintre cele doua poate fi oarecum estompata prin cresterea dozei zilnice de polen si prelungirea perioadei de administrare. Exceptie fac afectiunile hepatice, unde actiunea pasturii este cu adevarat remarcabila, inregistrandu-se rezultate de exceptie in hepatite acute si cronice, in ciroze uscate sau umede. Doza uzuala recomandata este de 10-20 g/zi, in doza unica sau in doua prize, administrata la 30-45 minute dupa masa, pentru a nu produce disconfort gastric.

In cazul afectiunilor hepatice severe (hepatite de tip: A, B, C, ciroze), doza va creste la 30 g/zi, administrarea se va face in trei prize (circa 10 g/administrare) si pe cat posibil intre mese, adica la o ora si jumatate sau doua dupa masa. In acest ultim caz tratamentul poate fi completat cu doze mici zilnice de ceai de armurariu (doua jumatati de cana pe zi) sau comprimate de silimarina (principiul activ al fructelor de armurariu) si bineinteles cu propolis (0,5-1g/zi).

Diabet

Atentie: Ca si in cazul polenului si al mierii, pastura nu poate fi folosita de catre diabetici.

Daca totusi acestea se afla intr-una din situatiile mai severe descrise, in care alternativele de tratament nu sunt prea variate, administrarea acesteia se va face dupa informarea medicului si mai ales cu controlul permanent al glicemiei.

Recoltarea pasturii