Finantarea afacerii prin microcreditare

Daca dorim sa dam o definitie pentru microcreditare, am putea spune ca reprezinta o solutie financiara alternativa, conceputa cu scopul de a facilita accesul la finantare de pana la 25.000 de euro pentru persoanele fizice autorizate sau firmele cu mai putin de 10 angajati.

Focusul pentru microcreditare se face, in general, pe zona rurala, acolo unde prezenta bancilor, care acorda creditare este foarte scazuta. Ca si regula, creditele sunt acordate pentru servicii agricole, mic comert, productie publicitara, panotaj, brutarii, spalatorii auto si agroturism. Nu sunt insa finantate afacerile cu armament, productia de alcool, domeniile poluante si jocurile de noroc.

Strategia Europa 2020 - O strategie europeana pentru crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii - PDF

Criteriile de selectie ale unui client, care sa primeasca finantare de la un microcreditor sunt asemanatoare cu cele utilizate de banci. Firmele eligibile pentru microcredite sunt cele cu o afacere viabila, situatii financiare bine intocmite si rezultate financiare bune. Firmele trebuie sa nu sa fie in insolventa, sa nu aiba obligatii bugetare neonorate sau vreun grad de indatorare care sa le afecteze fluxul de numerar. Majoritatea microcreditorilor prefera sa viziteze clientii pentru a le evalua cat mai bine situatia.

Criteriile de eligibilitate tin si de forma juridica. Tipurile de organizatii, care pot solicita microcredite sunt microfirmele, persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale, microfermierii, precum si intreprinzatorii individuali sau asociati in diferite forme, fara personalitate juridica. Pot solicita microcredite si persoanele fizice cu profesii liberale (arhitecti, auditori, avocati, expertii contabili, farmacisti, medici, notarii publici, executori).

Firmele trebuie sa aiba minim 51% capital romanesc si sa fie inregistrate de minim 3 - 12 luni (perioada variaza in functie de microcreditor si de tipul afacerii).

Ideea de baza a microfinantarii romanesti coincide cu cea clasica: acordarea creditelor mici si a altor servicii financiare, in scopul reducerii starii de nevoi materiale ale microintreprinzatorilor, crearea de noi locuri de munca sau sprijinirea noilor idei de afaceri. Societatile de microfinantare,  pe langa microcredite, ofera si consultanta in completarea planului de afaceri, a fluxului de numerar si in pregatirea dosarului de credit. In spatele consultantului se afla o echipa de specialisti din domenii precum contabilitate, management, promovare, care il sprijina in oferirea de solutii concrete pentru realizarea obiectivelor societatii creditate, pe tot parcursul derularii creditului.

Statisticile arata ca anual 70% dintre beneficiarii microcreditelor se intorc la societatea de microfinantare pentru a solicita un nou credit, ceea ce demonstreaza satisfactia lor si increderea in serviciile pe care le-au primit. Acest fapt mai arata si ca majoritatea afacerilor finantate sunt afaceri de succes.

Ceea ce diferentiaza sectorul de microfinantare fata de sectorul bancar este in primul rand orientarea sociala a activitatilor desfasurate de institutiile de microfinantare. Acestea isi ofera serviciile in principal categoriilor defavorizate de populatie si persoanelor aflate in stare de dificultate, categorii care prezinta un grad ridicat de risc. Incluziunea sociala si sprijinirea prin diverse servicii a categoriilor defavorizate reprezinta insa si esenta activitatilor institutiilor de microfinantare, ratiunea lor de a exista. In perioade de criza, cea mai afectata categorie sociala este clasa de mijloc, reprezentata in principal de micii intreprinzatori, adica motorul unei societati si al economiei. IMM-urile sau PFA-urile sunt foarte vulnerabile intrucat nici nu se bucura de protectie din partea statului si nici nu dispun de suficiente rezerve pentru atenuarea socului recesiunii.

Concluzionand, toate institutiile financiare au misiunea de a promova microfinantarea ca si un instrument in dezvoltarea spiritului antreprenorial si ocuparea fortei de munca si sa scoata in evidenta beneficiile pe care microintreprinderile le aduc in dezvoltarea sectorului economic, dar si social.

Sursa:
- http://www.esimplu.ro/articole/finantare/6360-finantarea-afacerii-prin-microcreditare

- Fundatia Post-Privatizare (FPP): http://www.postprivatizare.ro

Informatii utile:

Mic extras din studiul facut de Fundatia Post-Privatizare (FPP) in 18 octombrie 2012:
Cum influenteaza antreprenoriatul dezvoltarea economica
(...)
ANTREPRENORIATUL IN ROMANIA
Intre nivelul antreprenorial al unei tari si nivelul ei de dezvoltare economica exista o corelatie directa.
Rapoartele intocmite de Monitorul Global pentru Antreprenoriat (GEM) confirma, prin datele si evaluarile prezentate la nivel de tara sau globale, faptul ca dezvoltarea economica depinde de activitatea antreprenoriala generala a oricarei regiuni.
(...)
In raport cu indicatorul global, Romania are o situatie precara, pozitionandu-se numai pe locul 53, intre cele 59 de state evaluate. Aceeasi pozitie inferioara se mentine si in clasamentul tarilor cu economie bazata pe eficienta, unde Romania ocupa locul 23 din totalul de 24 de tari 10.
(...)
Concluzii si recomandari in ce priveste Antreprenoriatul in Romania:

Datele si informatiile documentate din sursele precizate la fiecare capitol al lucrarii precum si analizele realizate permit formularea urmatoarelor concluzii si recomandari pentru imbunatatirea mediului antreprenorial din Romania:
- Pe plan international, antreprenoriatul este unanim recunoscut ca generator de prosperitate in societate si element determinant pentru cresterea economica si crearea locurilor de munca. Sustinerea antreprenoriatului a devenit o prioritate in ultimii ani, fiind considerata o solutie pentru iesirea din criza si stoparea ratei ingrijoratoare a somajului.

- Guvernele din foarte multe tari acorda sprijin si aloca constant resursele aferente pentru sustinerea antreprenoriatului, sub diferite forme de ajutor: reglementari mai bune, garantii pentru credite, subventii de taxe, credite pentru cercetare-dezvoltare sau pentru stimularea startup-urilor.

- Pentru o mai mare convergenta a masurilor de sustinere a antreprenoriatului, Comisia Europeana va aproba in toamna anului 2012 un Plan de actiuni pentru dezvoltarea antreprenoriatului in Europa, 2020 care urmareste dinamizarea antreprenoriatului la toate nivelele (european, national, regional) prin deblocarea potentialului pentru crestere si locuri de munca.

- Planul de actiuni pentru dezvoltarea antreprenoriatului in UE va aborda in mod coordonat domenii precise privind reducerea si simplificarea procedurilor administrative; facilitarea transferului afacerii; insolventa si acordarea unei a doua sanse pentru cazurile oneste de faliment; accesul la finantare, educatia antreprenoriala si training-ul pentru tineri, sprijin pentru categorii tinta de antreprenori (tineri, femei, seniori).

- Fundamentarea politicilor publice si dimensionarea sprijinului financiar pentru sustinerea antreprenoriatului necesita evaluari periodice pe baza de indicatori relevanti de masurare. In plus, aparitia unor evenimente precum criza economica globala impun accesul imediat la
indicatori actualizati necesari pentru intelegerea impactului unor astfel de evenimente asupra antreprenoriatului si pentru a grabi viteza de raspuns.

- Masurarea antreprenoriatului se face nu numai prin prisma manifestarii fenomenului antreprenorial, ci si prin cea a factorilor de influenta. Acesti factori determinanti acopera domenii precum: cadrul de reglementare, conditiile de piata, cultura sau accesul la finantare.

- Datele statistice comparative si rapoartele de evaluare intocmite de organizatiile internationale cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului, la nivel de tara sau globale, arata ca dezvoltarea economica depinde de activitatea antreprenoriala generala in orice tara sau regiune.

- In raport cu indicatorul global si cu majoritatea indicatorilor detaliati, Romania are o situatie precara, pozitionandu-se pe ultimele locuri in clasamentele anuale ale evaluarilor comparative, intocmite de Monitorul Global pentru Antreprenoriat.

- Analiza unui indicator cheie pentru dinamica antreprenoriatului, asa cum este demografia intreprinderilor, pune in evidenta manifestarea in anul 2010 a unor turbulente in procesul de intrare-iesre a intreprinderilor din mediul de afaceri, dupa o evolutie constant pozitiva inainte de acest moment; totusi se constata reluarea tendintei crescatoare a numarului de inmatriculari in trimestrul al doilea din 2011.

- Efectele crizei economice suprapuse peste conditiile unui cadru de reglementare instabil si impovarator s-au soldat cu radierea unui numar total de 247.435 de firme, in intervalul 2008-2010.

- Contributia antreprenoriatului la performanta economica si coeziunea sociala, pusa in evidenta de indicatorii densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori, numarul de locuri de munca si cifra de afaceri, releva mari decalaje intre situatia din Romania si cea din majoritatea tarilor
europene pe de o parte, precum si discrepante de dezvoltare inter-regionale.

- Valoarea densitatii IMM-urilor din Romania este foarte redusa, situandu-se la aproape jumatate din media europeana, respectiv 24 IMM-uri/1000 de locuitori in Romania fata de 42 IMM-uri/1000 de locuitori in Uniunea Europeana.

- La nivelul celor 8 regiuni, antreprenoriatului este bine reprezentat in regiunea Bucuresti-Ilfov, unde capitala tarii se detaseaza ca un pol de dezvoltare antreprenoriala si prosperitate economica. Valoarea de 44,4 a densitatii IMM-urilor din Bucuresti-Ilfov depaseste nu numai media nationala, dar si pe cea inregistrata in UE-27. La polul opus, cu cele mai mici densitati se situeaza regiunea Nord-Est cu 13,1 IMM-uri/1000 de locuitori si Sud-Vest Oltenia cu 14,7 IMM-uri/1000 de locuitori.

- Impactul antreprenoriatului asupra bunastarii fiecarei regiuni, relevat de binomul densitatea IMM-urilor si PIB-ul/capita, arata o corelatie direct proportionala intre acesti doi indicatori. Interdependenta este elocventa in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov care prezinta valorile maxime de 44,4 IMM-uri/locuitor si 58.000 de lei/capita) si regiunea Nord-Est cu minimele de 13 IMMuri/locuitor si 14.700 de lei/capita.

- Educatia antreprenoriala este unul din principalii factori determinanti pentru antreprenoriat. Aceasta joaca un rol major in dobandirea competentelor antreprenoriale cheie, avand un impact pozitiv asupra spiritului intreprinzator al tinerei generatii, asupra atitudinii s disponibilitatii pentru initiativa privata.

- Agenda Oslo pentru educatie antreprenoriala in Europa, lansata in 2006, a stabilit ca prioritate pentru statele membre elaborarea strategiilor nationale pentru educatie antreprenoriala, cu obiective clare, menite sa acopere toate nivelele de educatie. Aceste strategii trebuie sa implice toti actorii relevanti din sectorul public si privat si sa prevada cadrul general de actiuni concrete incepand cu includerea antreprenoriatului in curricula nationala.

- Desi nevoia de invatare a cunostintelor de antreprenoriat este in crestere exista inca o serie de obstacole in dezvoltarea educatiei antreprenoriale, in special in ceea ce priveste carentele de finantare si resurse umane dedicate.

- Profesorilor si scolii le revine un rol deosebit, insa acestia ar trebui sa fie sprijiniti de companii private si organizatii non-profit care pot asigura resurse si experienta practica; autoritatile locale trebuie, de asemenea, sa fie implicate mai alesi ca promotori si facilitatori. Concomitent, metodele de predare trebuie innoite, cu axarea pe invatarea experimentala, accentuarea rolului de coach/moderator al profesorilor si o mai buna conectare la mediul real de afaceri.

- Romania se numara printre cele cateva tari europene care nu au inca o strategie nationala pentru educatie antreprenoriala. Desi in ultimii 10 ani au fost implementate initiative pentru promovarea educatiei antreprenoriale, atat in sistemul national de educatie cat
si sub diverse programe de formare continua, actiunile in aceasta directie sunt disparate, neexistand o coordonare si coerenta intre ele.

- Se poate constata progresul semnificativ in sistemul national de educatie preuniversitara, unde prin revizuirea curriculei pentru toate nivelele scolare aprobata prin Ordinul Ministrului Educatiei 5097/2009, educatia antreprenoriala este explicit recunoscuta ca obiectiv transcurricular. Antreprenoriatul este parte a disciplinei obligatorii "educatie tehnologica" predate in gimnaziu si a "economiei aplicate" studiate in toate liceele indiferent de profil. Un instrument deosebit de util si avansat pentru invatarea experimentala este "firma de exercitiu", obiect de studiu predat in liceele cu profil servicii. Totus, o pregatire mai aplicata a cadrelor didactice si colaborarea mai stransa cu mediul real de afaceri raman inca deziderate, in pofida eforturilor de pana acum.

- Exista multe unitati de invatamant superior din toate centrele universitare care asigura prin programa lor educatie antreprenoriala, in trei forme distincte: licenta, masterat si doctorat. In mod firesc, educatia antreprenoriala la nivel universitar are impactul cel mai important asupra antreprenoriatului, avand in vedere ca cei mai multi antreprenori sunt absolventi de facultate, iar cunostintele antreprenoriale si manageriale temeinice se pot dezvolta cel mai bine in aceasta etapa. Cu toate acestea, studiul INS privitor la profilul intreprinzatorului roman releva nivelul nesatisfacator al abilitatilor antreprenoriale in randul persoanelor cu studii superioare, ceea ce indica necesitatea de imbunatatire a sistemului.

- Organizatia Junior Achievement Romania implementeaza, incepand din anul 2003, programe optionale de educatie economica, antreprenoriala sau vocationala, in mai mult de 1000 de scoli publice, in parteneriat cu Ministerul Educatiei.

- Fundatia Post-Privatizare, consecventa rolului ei de promotor al antreprenoriatului in Romania, completeaza oferta cursurilor de educatie antreprenoriala printr-o noua abordare non-formala, deruland din anul 2011, doua programe internationale de succes: "School for Startupsi Romania" si "Businessi Mentoring Program".

- O alta forma de promovare a educatiei si culturii antreprenoriale este sprijinul financiar nerambursabil acordat constant din bugetul de stat de AIPPIMM si din fonduri europene prin POS-DRU. Eficienta acestor masuri si a resurselor cheltuite nu poate fi masurata fara monitorizarea corespunzatoare si evaluarea nivelului de asimilare si de valorificare practica a cunostintelor de catre cursanti, mai alesi in cazul programelor nationale.

- Se poate concluziona ca masurile si actiunile de educatie antreprenoriala din Romania sunt fragmentate si variaza in ceea ce priveste calitatea, coexistand atat initiativele de succesi ale unor nuclee de excelenta cat si multe proiecte fara un nivel teoretic sau practic relevant.

- Se impune abordarea sistemica prin integrarea intr-un "ecosistem" a educatiei antreprenoriale sub toate formele, incepand cu programa obligatorie din sistemul national de educatie, continuand cu imbunatatirea ofertei de pregatire la nivel universitar si formarea profesionala continua.

- Romania ar trebui sa elaboreze o strategie nationala pentru educatie antreprenoriala inspirandu-se din modelele de succesi ale altor state europene. O asemenea strategie ar trebui sa prevada elementele esentiale pentru o dezvoltare coordonata si eficienta a educatiei
antreprenoriale vizand: colaborarea interministeriala; consultarea si implicarea stakeholderilor nationali si locali; asigurarea competentelor cheie prin programa nationala; sistemele de monitorizare si evaluare, cu tinte si indicatori de masurare;; instruirea profesorilor s, nu in ultimul rand, sursele de finantare prevazute.

Sursa studiu: www.eSimplu.ro