Antreprenoriatul social nu trebuie sa fie doar o tendinta
Nicole Etchart, cofondatoare si CEO la NESsT, spune ca, in ultimii ani, interesul pentru afacerile sociale a crescut, unul dintre motive fiind criza financiara care a amplificat somajul si saracia, dar ar fi bine ca acest tip de antreprenoriat sa nu ramana doar o tendinta.
 "Din perspectiva donatorilor, trendul privind intreprinderile sociale a inceput inainte de criza economica, dar poate inainte nu era atat de vizibil si s-a evidentiat doar odata cu criza. Acum, intreprinderea sociala si antreprenoriatul social au devenit un fel de tendinta si sunt pe radarul si mai multor oameni si donatori. Din cauza acestui motiv, trebuie sa fim foarte atenti sa nu devina doar un trend si sa fie abandonat rapid si trebuie sa demonstram impactul real pe care-l avem atunci cand facem lucrurile corect", a mai spus Nicole Etchart intr-un interviu acordat startups.ro.
(Citeste aici mai multe despre ce inseamna antreprenoriatul social si intreprinderile sociale.)
Ea completeaza ca, de exemplu, in actuala situatie economica, decat sa li se plateasca oamenilor ajutor de somaj pe o perioada nedeterminata mai bine le sunt oferite facilitati intreprinderilor sociale care sunt institutii sanatoase si pot oferi o tranzitie mai potrivita oamenilor marginalizati, dar si somerilor care lucreaza in domenii putin solicitate sau celor care sunt putin pregatiti.
"Intreprinderile sociale au un scop dublu, pe de o parte, incearca sa rezolve o problema sociala, si, pe de alta parte, genereaza venituri prin vanzarea de produse sau servicii, ceea ce le fac viabile", explica Nicole Etchart.
(Citeste aici mai multe despre cat este de dezvoltat antreprenoriatul social in Romania.)
Cine este NESsT
NESsT finanteaza intreprinderile sociale ale organizatiilor neguvernamentale, fiind prezent in zece tari, dintre care jumatate sunt din Europa Centrala si de Est (Ungaria, Romania, Cehia, Slovacia si Croatia) si jumatate din America de Sud (Argentina, Brazilia, Chile, Ecuador si Peru). (Citeste aici mai multe despre ceea ce face NESsT.)
Selectarea acestor intreprinderi se face prin competitii, organizate odata la doi ani. Apoi, NESsT ramane implicata in fiecare intreprindere sociala timp de trei - cinci ani, pana cand aceasta se poate sustine singura, oferindu-i finantare si training despre cum sa conduca si sa administreze o afacere.
"Trebuie sa se produca un fel de transformare din care intreprinderile sa invete sa-si inteleaga business-ul si sa fie capabile sa-l conduca. Intreprinderea sociala nu trebuie doar sa ofere locuri de munca, ci locuri de munca onorabile, care sa duca la crearea unor conditii de viata decente. Denumim acest proces ca fiind filantropie implicata, pentru ca suntem angrenati in a ajuta aceste intreprinderi sociale sa se lanseze, sa se dezvolte si sa aiba impact. Provocarea noastra este sa fim siguri ca acea organizatie (n.red. - intreprinderea sociala) ramane angajata misiunii ei sociale, dar, in acelasi timp, este dispusa sa riste calculat si sa se gandeasca la valorificarea produselor sau serviciilor", detaliaza Nicole Etchart.
Finantarile NESsT sunt acordate treptat, in functie de nevoile intreprinderii sociale, variind intre 30.000 de euro si 50.000 de euro, in cei trei sau cinci ani.
In fiecare tara, NESsT colaboreaza cu mediul de afaceri local, formand o retea numita Business Advisers Network (BAN; Reteaua oamenilor de afaceri - RCA), care se implica, pro bono, in selectia si spijinul intreprinderilor sociale.
Pe langa finantarea si consultanta pentru intreprinderile sociale, NESsT documenteaza si publica materiale despre economia sociala din tarile in care este prezenta.
In ultimii cinci ani, NESsT s-a extins repede, dublandu-si numarul de tari in care este prezenta (ajungand pana la zece tari) si crescand de aproximativ sase ori numarul intreprinderilor sociale, ajungand pana la aproximativ 90.
"In primii sapte ani (n.red. - NESsT a aparut in 1997), am prezentat modelul, in urmatorii sapte ani, am incercat sa-l extindem in alte tari si acum, pentru ca suntem deja in zece tari, vom arata impactul social pe care-l avem. In prima parte a acestui an, NESsT a dezvoltat un nou plan strategic pentru urmatorii trei - cinci ani", mai spune Nicole Etchart.
Din experienta NESsT, nu exista domenii in care intreprinderile sociale sa fie mai prezente, ci diferite arii, datorita specificului produselor si serviciilor oferite, precum si modului in care intreprinderea sociala este condusa.
"Sunt anumite arii din domenii precum sanatate, educatie, cultura, mediu inconjurator, carora intreprinderile sociale li se adreseaza mai mult. Una dintre aceste arii este accesul la locuri de munca, alta este venitul, alta este de a imbuntati calitatea vietii si alta este accesul la drepturi", explica Nicole Etchart.
CEO-ul NESsT precizeaza ca niciodata nu le-a fost usor sa adune fonduri, in timp diversificandu-si sursele de finantare, de la donatori privati, corporatii pana la surse guvernamentale, fonduri europene.
"Cantitatea de bani nu este intotdeauna atat de mare pe cat am vrea pentru ceea ce facem noi, astfel ca trebuie sa alergam dupa mici granturi. Vrem ca organizatia noastra sa fie capabila sa genereze propriile ei surse de venit, pentru a-si suplimenta veniturile, si nu sa depinda de micii donatori, cei pe termen scurt", detaliaza Nicole Etchart.
O sursa importanta de finantare pentru NESsT vine din partea fondurilor cu capital privat (private equity).
"Avem un program global numit Private Equity Shares, unde invitam oameni si firme din private equity sa sustina NESsT prin capital intelectual si social (contacte, retea etc.), precum si financiar. Avem in jur de 40 de firme din private equity, din intreaga regiune (Europa Centrala si de Est), care participa cu sume de la cateva mii de dolari si pana la 75.000 de dolari. O buna parte din programul din Romania a fost finantat prin private equity", explica Nicole Etchart.
Partenerul strategic al NESsT in Romania este Fundatia Romano-Americana (RAF).
Activitatea din tara noastra
NESsT intrat in Romania acum patru ani. La cele doua competitii organizate pana in prezent in Romania, au avut, de fiecare data, intre 50 si 55 de aplicatii, dintre care au ales intr-o prima faza in jur de 20 de intreprinderi sociale, iar in faza finala cinci carora le acorda sprijin financiar si consultanta pentru dezvoltarea afacerii.
Astfel, in prezent, in portofoliul din tara noastra sunt noua intreprinderi sociale, deoarece una si-a schimbat strategia dupa ce a fost selectata.
Nicole Etchart estimeaza ca primul exit dintr-o intreprindere sociala din Romania va fi facut probabil la sfarsitul anului viitor sau inceputul lui 2013.
La sfarsitul lunii octombrie, cei de la NESsT au lansat a treia competitie in tara noastra.
Anul viitor, NESsT intentioneaza sa organizeze in Romania "Ziua intreprinderilor sociale", unde vor fi invitate ONG-urile, universitatile, guvernul si oamenii sa discute despre intreprinderile sociale. NESsT a organizat un astfel de eveniment anul acesta, pe 1 iunie, in Ungaria.
De asemenea, NESsT vrea sa creeze un portal al intreprinderilor sociale.
Interesul mare pentru afacerile sociale
"Desi acum intreprinderile sociale sunt un subiect <fierbinte>, se intampla multe lucruri si exista mult sprijin pentru ele, nu sunt sigura ca toate activitatile care au loc acum sunt serioase, pe termen lung, asa cum este focalizat NESsT", mentioneaza Nicole Etchart.
Ea subliniaza ca, de exemplu, Uniunea Europeana, desi sprijina mult intreprinderile sociale si economia sociala, acorda sume pentru lucruri care sa se faca intr-un termen scurt (workshop-uri, articole, manuale etc.), dar aceste afaceri sunt activitati pe termen lung, pentru ca doar asa pot avea impact asupra unei probleme sociale.
"De exemplu, daca conduci o intreprindere sociala in gradinarit cu oameni cu dizabilitati intelectuale, ai costuri sociale incluse, nivelul de productie s-ar putea sa nu fie la fel de ridicat, pentru ca nu vor putea lucra atat de multe ore pe zi, sau s-ar putea sa insemne cursuri de instruire sau de reabilitare, sau trebuie sa parcurga distante lungi din mediul rural", mai spune Nicole Etchart.
In plus, NESsT a descoperit ca, atunci cand au o intreprindere sociala, ONG-urile isi extind misiunea pentru care apar. Motivul situatiei este ca afacerea sociala le permite ONG-urilor sa-si duca misiunea intr-un nou domeniu, sa o faca mai vizibila si sa aiba un impact diferit fata de inainte.
"Lucrand cu antreprenorii sociali ne-am convins ca, daca fac antreprenoriatul asa cum trebuie, pot deveni mai puternici pe partea sociala. In momentul in care incepi sa ajuti tineri sa se angajeze sau oameni cu dizabilitati sa se angajeze, vrei sa devii viabil, nu vrei sa supravietuiesti doar atata timp cat donatorii dau bani, iar cand ei decid sa nu te mai finanteze sau ies din tara, sa nu mai fii capabil sa mentii intreprinderea sociala", adauga CEO-ul NESsT.
Cum ar trebui abordata finantarea
Nicole Etchart spune ca alte tendinte din antreprenoriatul social sunt legate de instrumentele de finantare, discutandu-se din ce in ce mai mult care este cea mai potrivita sursa (creditele sau fondurile private) si cand este mai buna fiecare.
De exemplu, afacerilor sociale din portofoliu, dezvoltate si cu experienta, NESsT a inceput sa le acorde credite, astfel incat ele sa se poata extinde mai mult si mai repede. O astfel de afacere este Kek Madar (Pasarea albastra; Ungaria), care va primi un credit de 55.000 de euro. NESsT a acordat un credit de 100.000 de euro si intreprinderii sociale lansate de Fundatia Alaturi de Voi (Romania), pentru acoperirea unor cheltuieli legate de un proiect cu finantare europeana.
Decizia de a face facilita acest credit a fost luata dupa ce NESsT a cautat in tarile din ECE unde este prezenta (Ungaria, Cehia, Slovacia) banci care sa ofere astfel de credite si n-a gasit.
"Acum discutam cu cateva banci din regiune (ECE), pentru a face credite cu niste conditii mai prietenoase pentru intreprinderile sociale. Noi am face verificarile in portofoliul nostru si am putea garanta pentru intreprinderile sociale. Acelasi lucru il putem face in Romania. Vom incepe sa ne uitam catre potentiali parteneri de creditare, pentru ca are mai mult sens sa multiplicam efectul printr-o terta parte si sa folosim fondurile noastre valoroase pentru granturi", completeaza Nicole Etchart.
De exemplu, in Peru, NESsT are un fond de imprumuturi facut impreuna cu niste donatori, cu care a creat un fond de investitii printr-o terta parte, care administreaza fondul si careia ii platesc o taxa de administrare.
O problema in finantare este aceea ca sunt putini investitori si donatori dispusi sa dea bani unei afaceri sociale, cand aceasta este la inceput.
"Mi-ar placea sa vad mai multi oameni care investesc in stadiile initiale ale intreprinderilor sociale. Nu poti sari peste stadiul initial, daca esti serios in ceea ce priveste intreprinderile sociale", completeaza Nicole Etchart.
Ce tip de legislatie este potrivita
Alte tendinte in antreprenoriatul social sunt legate de aparitia unor noi forme legale de intreprinderi sociale si de faptul ca sunt mai multe tari unde apare legislatie in domeniu, cele mai multe fiind din Europa.
"Legislatia poate ajuta si crea un mediu permisiv pentru intreprinderile sociale, daca nu este prea birocratica, adica sa coste mai multi bani identificarea si administrarea finantarii decat intreprinderea sociala propriu-zisa. Astfel, mesajul pe care il am in ceea ce priveste fondurile europene si legislatia europeana este ca acestea sa fie mai flexibile, nu birocratice si sa aiba sens, sa fie fluide. Multe ONG-uri si afaceri mici care incearca sa acceseze fondurile europene nu au capacitatea de a indeplini atat de multe cerinte pe care acestea le necesita", mai spune Nicole Etchart.
Ea completeaza ca un alt obiectiv al NESsT este de a impartasi din experienta proprie autoritatilor guvernamentale, si nu numai, astfel incat economia sociala sa fie mai bine si mai repede inteleasa decat pana acum.
Extinderea
O tendinta in antreprenoriatul social este aceea ca intreprinderile sociale incep sa se extinda ca volum si model de business.
NESsT are in portofoliu doua astfel de intreprinderi in Ungaria. Una dintre acestea este restaurantul Kek Madar, unde lucreaza oameni cu dizabilitati, care a luat un credit pentru a cumpara o cladire (pentru a-si mari restaurantul si oferta de servicii) si pentru a se extinde prin franciza in alte orase.
A doua intreprindere sociala care are in plan extinderea este Fruit of Care. Aceasta angajeaza oameni cu dizabilitati, care fac decoratiuni de lux si cadouri (lumanari, jucarii, felicitari etc.), ulterior, distribuindu-le. Scopul acestei afaceri este sa-si tripleze numarul de furnizori (ateliere in care sunt angajate persoane cu dizabilitati), pana la 15, si sa francizeze modelul in alte tari.
"Sper ca anul viitor pe vremea aceasta sa avem cel putin patru - cinci intreprinderi sociale candidate la extindere. In stadiul de extindere este nevoie de angajarea unui nivel mai mare de finantare si devenim mai implicati in afacere", mentioneaza Nicole Etchart.
Ea adauga faptul ca ideea este de a avea un impact social maxim, pentru ca afacerea sa poata angaja cat mai multi oameni si sa fie un model prin ceea ce face.
DE RETINUT:
In ultimii ani, interesul pentru afacerile sociale a crescut, unul dintre motive fiind criza economica, care a amplificat somajul si saracia.
NESsT finanteaza intreprinderile sociale ale organizatiilor neguvernamentale, fiind prezent in zece tari, jumatate din Europa Centrala si de Est si jumatate din America de Sud.
Finantarile NESsT sunt acordate treptat, in functie de nevoile intreprinderii sociale, variind intre 30.000 de euro si 50.000 de euro.
Unele tendinte din antreprenoriatul social sunt legate in prezent de instrumentele de finantare, discutandu-se din ce in ce mai mult care este cea mai potrivita sursa (creditele sau fondurile private) si cand este mai buna fiecare.
O problema in finantare este aceea ca sunt putini investitori si donatori dispusi sa dea bani unei afaceri sociale, cand aceasta este la inceput.
Redactor: Alina Botezatu
22 Noiembrie 2011
Sursa: http://www.startups.ro/analize/antreprenoriatul-social-nu-trebuie-sa-fie-doar-o-tendinta
|
