Cat de dezvoltat este antreprenoriatul social in Romania

Desi in ultimii ani antreprenoriatul social a devenit un concept despre care se vorbeste din ce in ce mai mult in Romania, in realitate sunt inca putine initiative in acest domeniu, dezvoltarea fiind abia la inceput.

"Acum se merge mai mult pe bajbaite, se presupune, se povesteste despre antreprenoriat social acolo unde nu este cazul, se fac confuzii cu charity sau zone economice care nu au de fapt obiective sociale", spune pentru startups.ro Alexandra Pode, cofondatorul comunitatii RoPot.

Florica Chereches, Executive Director la Integra Romania, spune ca despre antreprenoriatul social se discuta de ceva vreme in Romania, dar, nefiind o prioritate si fiind poate gresit inteles, ca un consumator de resurse, nu s-a extins prea mult.

"Un factor care a contribuit la lenta lui dezvoltare a fost si rezistenta romanilor la structurile asociative, care le aminteste de asocierile fortate impuse de comunisti. Asta este si explicatia pentru care economia sociala, cu toate formele ei, este puternic dezvoltata in Europa, cea mai mare crestere fiind inregistrata in Franta", adauga Florica Chereches.

Antreprenoriatul social este un mod de a initia afaceri care au si alte obiective decat realizarea profitului, fiind orientate mai mult catre cei pe care ii deserveste (angajati, comunitate etc.). Afacerile trebuie sa fie inovative si cu un impact pozitiv asupra celor implicati, asupra comunitatii si a unor grupuri defavorizate (persoane cu dizabilitati sau venituri extrem de reduse). (Citeste aici mai multe despre conceptul de antreprenoriat social.)

"Asta nu exclude dorinta de a realiza profit, dar acesta este de cele mai multe ori reinvestit sau impartit intre membri, sau ajuta, intr-un fel sau altul, comunitatea. Antreprenoriatul social se inscrie ca activitate in sfera economiei sociale, alaturi de alte forme prin care aceasta isi manifesta prezenta in Romania", mai spune Florica Chereches.

Cine face antreprenoriat social in Romania

In prezent, cel mai important jucator din antreprenoriatul social autohton este reprezentat de ONG-uri. In ultimii ani, odata cu aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana (UE), multi donatori straini s-au retras, astfel ca s-au diminuat sursele de finantare ale ONG-urilor.

Alexandra Pode spune ca, pe langa efectele aderarii Romaniei la UE, criza economica a accentuat orientarea ONG-urilor catre proiecte de economie sociala, deoarece, in aceasta perioada, bugetele corporate destinate CSR-ului (responsabilitate sociala corporatista) au fost afectate.

In Romania, intreprinderile sociale administrate de ONG-uri pot fi constituite sub forma unor SRL-uri, al caror unic asociat este ONG-ul, sau ca o activitate in cadrul acelei organizatii (in acest caz, din punct de vedere contabil, activitatea intreprinderii sociale este monitorizata separat de proiectele sociale curente ale organizatiei).

"Exista un interes din ce in ce mai mare din partea ONG-urilor din Romania privind dezvoltarea unor intreprinderi sociale. Ne asteptam ca pe viitor sa creasca numarul acestora. Intreprinderile sociale dezvoltate de ONG-uri trebuiesc mult profesionalizate in elementele lor de <afacere>: proiectii financiare, vanzare, distributie. Conform legii, ONG-urile pot derula <activitati generatoare de venit> in anumite conditii, care nu sunt clar specificate in prezent. Din punct de vedere legal, nu exista inca o entitate specifica pentru ceea ce ar putea fi recunoscut drept intreprindere sociala, poate doar cu exceptia unitatii protejate", spune Roxana Damaschin - Tecu, Enterprise Development Manager la NESsT (Nonprofit Entreprise and Self-sustainability Team) Romania.

Unitatea protejata autorizata (UPA) este operatorul economic (public sau privat), cu gestiune proprie, in cadrul caruia cel putin 30% dintre angajati cu contract individual de munca sunt persoane cu handicap. O astfel de unitate este scutita de plata taxelor de autorizare la infiintare si de reautorizare si de plata a impozitului pe profit (cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si/sau amenajarea locurilor de munca protejate).

Conform Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), in 2009, erau 416 UPA, cele mai multe in Bucuresti (57), urmat de Timis (27) si Cluj (24).

Magdalena Ciobanu Stoian, Director Executiv la Forumul Donatorilor din Romania, spune ca este greu de stabilit cand au inceput initiativele ONG-urilor in domeniu, pentru ca acest concept nu era folosit cu numele de antreprenoriat social, ca acum.

Ce forme de antreprenoriat social mai exista in Romania

Pe langa firmele lansate de ONG-uri si/sau unitatati protejate autorizate (UPA), alte forme de antreprenoriat social sunt cooperativa, casa de ajutor reciproc, asociatia profesionala etc.

"Legislatia romaneasca reglementeaza o serie de alte forme ce pot fi asimilate economiei sociale, dar care nu respecta integral principiile enuntate in Carta Europeana a principiilor Economiei Sociale. In functie de caracteristicile activitatilor de economie sociala desfasurate, pot fi considerate ca forme de economie sociala si intreprinderile - microintreprinderile (IMM), societatile comerciale si institutiile financiare nebancare (IFN)", mai spun reprezentantii MMFPS.

Alexandra Pode include in antreprenoriatul social microcreditarea (microcredite sociale acordate comunitatilor locale), care este prezenta, in Romania, din anii ’90, desi nu se auzeau atat de multe despre acest fenomen. (Citeste aici mai multe despre microcreditare.)

Florica Chereches, Roxana Damaschin - Tecu si Alexandra Pode spun ca o intreprindere sociala poate fi infiintata de oricine, incepand de la oamenii din companii si ajungand pana la studenti, atata timp cat se pune accent pe misiunea sociala.

"Indiferent de profilul antreprenorului, o echipa a unei intreprinderi sociale este important sa cuprinda oameni diversi si diferiti din mediul ONG, corporatist, din zona creativa si sa existe o diversitate a varstelor si experientelor. Diversitatea si expunerea genereaza inovatie, un ingredient cheie in antreprenoriat social", spune Alexandra Pode.

Florica Chereches precizeaza ca intreprinderile sociale nu sunt inca definite in Romania si sintagma este folosita diferit, in functie de gradul de intelegere a fiecaruia, propunand folosirea de intreprindere de economie sociala sau entitate a economiei sociale.

Domeniile de actiune ale antreprenoriatului social sunt cele cu activitati fara un grad ridicat de specializare/calificare si care se pot desfasura intr-o structura asociativa: produse mestesugaresti, mica productie si diverse servicii (reciclare, servicii IT&C, bijuterii, produse de design interior, gradinarit, pomicultura, dulceturi, turism, produse pentru bebelusi etc.).

De exemplu, serviciile oferite de UPA Invingatorul (Societatea Handicapatilor Locomotor din Romania - Nu voi fi un om obisnuit, deoarece am dreptul sa fiu extraordinar...) sunt de IT si webdesign, de formare profesionala, de management al documentelor, de intocmire a documentelor si consultanta in securitatea muncii, transport, catering, turism, comercializarea mai multor tipuri de produse si productie (asamblarea de calculatoare si laptop-uri, tiparituri, impletituri din rachita, icoane pe sticla si arta decorativa etc.).

Aceasta unitate a fost infiintata in 2007, de ONG-ul Societatea Handicapatilor Locomotor din Romania (SHLR, fondata in 1990), avand trei angajati, toti cu handicap grav. Invingatorul are aproximativ 170 de clienti, companii sau organizatii publice.

Cateva surse de finantare si exemple de antreprenoriat social

Roxana Damaschin - Tecu, Alexandra Pode, Cristian Ispas (directorul general al Fundatiei Motivation Romania - FMR, Marian Minculescu (presedintele SHLR si coordonatorul Invingatorul), Iulian Ifrim (coordonatorul Sacosei de Panza de la Viitor Plus si Marius Mugurel Fratila (presedintele Asociatia Tonal) spun ca una din cele mai importante tendinte in antreprenoriatul social din Romania este ca tot mai multe companii si finantatori s-au indreptat, in ultimii ani, spre a acorda bani si sprijin intreprinderilor sociale.

Unul dintre finantatori este NESsT Romania, care asigura cate 10.000 de dolari si consiliere in realizarea afacerii intreprinderilor sociale detinute si administrate de ONG-uri. Acest fond a finantat pana in prezent cinci intreprinderi, alte cinci intrand in program la sfarsitul anului trecut. (Citeste aici mai multe despre intreprinderile care au intrat in programul NESsT.) NESsT va lansa o noua competitie de intreprinderi sociale in toamna acestui an.

Una din intreprinderile finantate de NESsT este cea pe care Asociatia Tonal (infiintata in 2005, pentru a imbunatati conditiile de viata ale persoanelor afectate de maladia psihica) o va intemeia la inceputul acestui an, pentru a transforma si dezvolta atelierul de lut si pictura, utilizat pentru unul din programele terapeutice ale organizatiei.

Aceasta intreprindere va crea si va comercializa corpuri de iluminat, realizate manual din ceramica si portelan (cu elemente de metal sau sticla).

Sacosa de Panza este o alta intreprindere sociala finantata de NESsT. Aceasta tine de asociatia pentru dezvoltare durabila ViitorPlus (infiintata in 2006). Ideea a aparut in primavara lui 2009, iar dupa sase luni a inceput lucrul in atelierul social, unde se realizeaza mai multe tipuri de sacose din bumbac. Pana in prezent, au fost facute aproximativ 9.500 de sacose. In atelier lucreaza sase persoane aflate in dificultate.

"Trei persoane din cele sase sunt cu dizabilitati fizice si lucreaza la domiciliu. Celelalte trei posturi sunt pentru persoane cu obiectiv principal reintegrarea profesionala pe piata libera a muncii. Acestea lucreaza in cadrul unui atelier coordonat in parteneriat cu asociatia Ateliere Fara Frontiere. Pana in prezent, doua persoane au fost integrate pe piata libera a muncii si acum se lucreaza cu o a treia. Dupa o luna de pregatire practica, aceste persoane lucreaza la norma la sacosele de panza", mai spune Iulian Ifrim.

Alt finantator este good.bee, platforma de servicii bancare sociale a Fundatiei Erste si a Grupului Erste. Aceasta are un buget de zece milioane de euro pentru finantarea intreprinderilor sociale din Europa Centrala si de Sud-Est, dintre care trei milioane de euro pentru Romania. Banii sunt atribuiti printr-un program de creditare, dezvoltat in bancile din Grupul Erste, in Romania aceasta fiind Banca Comerciala Romana (BCR). Pe langa finantare, intreprinderile sociale vor primi si know-how in afaceri.

Din vara anului trecut (2010), BCR a acordat intreprinderii sociale Motivation o finantare nerambursabila de 20.000 de euro.

Motivation a aparut in 2001, actionar fiind FMR (infiintata in 1995; ofera scaune rulante personalizate si servicii de viata independenta persoanelor cu dizabilitati) si are statut de unitate protejata. Motivation are 14 angajati, dintre care cinci sunt cu dizabilitati.

Firma a inceput cu producerea de fotolii rulante personalizate, apoi a trecut si la distribuirea acestora si si-a diversificat oferta si cu servicii de tipografie, de facilitare a angajarii persoanelor cu dizabilitati. In prezent, firma produce, anual, 1.000 de fotolii rulante personalizate.

"Conform statisticilor Directiei Generale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap, la 31 martie 2010, in Romania erau inregistrate 130.726 persoane cu dizabilitati fizice, din care 7.016 sunt copii. In fiecare an, peste 5.000 de persoane din Romania au nevoie de un fotoliu rulant pentru a se putea deplasa", mai spune Cristian Ispas.

Alte surse de finantare

Finantari disponibile pentru antreprenorii sociali din Romania are si Fondul Arthur Guinness, care organizeaza, anual, o competitie de acest tip, la nivel global.

Antreprenoriatul social este finantat si prin fondurile structurale europene, prin Axa Prioritara 6 "Promovarea incluziunii sociale", Domeniul Major de Interventie 6.1 "Dezvoltarea economiei sociale".

Valoarea eligibila a proiectelor trebuie sa fie intre aproximativ 0,2135 milioane de lei si 2,135 milioane de lei, din care solicitantii trebuie sa acopere intre 2% si 5% din cheltuielile eligibile.

Andra Brebeanu, Senior Consultant la Eurogrant, spune ca printre beneficiarii eligibili sunt ONG-urile, institutiile publice care se ocupa de persoanele defavorizate, cooperativele de credit, de consum si de productie, organizatiile sindicale, patronatele, firmele implicate in economia sociala si furnizorii de servicii pentru persoanele defavorizate.

Printre activitatile principale eligibile se numara furnizarea de servicii de ocupare, servicii de integrare la locul de munca, programe de formare profesionala, infiintarea si dezvoltarea de intreprinderi si cooperative ale economiei sociale, formarea profesionala a personalului furnizorilor de servicii sociale (inclusiv ONG-uri si voluntari) etc.

"Finantarea oferita de UE a determinat multi actori sociali sa se implice in promovarea si dezvoltarea acestui concept in Romania, din pacate, de multe ori, intr-un mod orientat tot spre caritate, nu spre sustenabilitate si piata", spune Roxana Teciu.

Directorul Executiv de la Integra Romania estimeaza o crestere accentuata a antreprenoriatului social in urmatorii cinci - zece ani datorita influentei si sprijinului Uniunii Europene prin programele de finantare lansate in acest sens.

"O tendinta in antreprenoriatul social va fi raspandirea initiativelor la nivel de tara. Initiativele de antreprenoriat social cu cel mai mare impact pot porni foarte usor din comunitatile locale, care au acum probleme si pot identifica niste solutii", mentioneaza Alexandra Pode.

Florica Chereches spune ca antreprenoriatul social se poate dezvolta mai accentuat daca este sustinut de stat prin acordarea de facilitate fiscale si incurajarea de parteneriate transnationale, pentru ca se va face un schimb de modele de buna practica in domeniu.

DE RETINUT:

In Romania, antreprenoriatul social este inca in faza incipienta fiind putine initiative, desi, in ultimii ani, se vorbeste tot mai mult despre acest concept.
Antreprenoriatul social este un mod de a initia afaceri care au si alte obiective decat realizarea profitului, fiind orientate mai mult catre cei pe care ii deserveste (angajati, comunitate etc.).
In prezent, cel mai important jucator din antreprenoriatul social autohton este reprezentat de ONG-uri.
Formele de antreprenoriat social din Romania sunt firmele ONG-urilor, unitatea protejata autorizata, cooperativa, casa de ajutor reciproc, asociatia profesionala.
Una dintre cele mai importante tendinte in antreprenoriatul social din Romania este ca tot mai multe companii si finantatori au inceput sa acorde bani si sprijin intreprinderilor sociale.

Redactor: Alina Botezatu

2 Februarie 2011

Sursa: http://www.startups.ro/analize/cat-de-dezvoltat-este-antreprenoriatul-social-in-romania

Informatii utile:
- StiriONG.ro - Ultimele stiri online din societatea civila

- Institutul de Economie Sociala - Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene

- Societal.ro - Conectam ONGurile la Responsabilitatea Sociala!

- OngFest.ro - Targul Economiei Sociale

- GalaSocietatiiCivile.ro - Promoveaza spiritul civic

- Registrul National ONG