Cum poate ajuta antreprenoriatul social Romania

Antreprenoriatul social a devenit in ultimii ani un concept tot mai interesant atat pentru ONG-urile din tara noastra, cat si pentru mediul de business. In 2011, peste 25.000 de organizatii erau active in economia sociala, in Romania. Iar anul acesta a fost lansata cea mai mare competitie care ofera finantare afacerilor sociale.

Intr-un interviu acordat startups.ro, Roxana Damaschin-Tecu (foto), Enterprise Development Director pentru NESsT in Europa Centrala si de Est vorbeste despre principalele tendinte legate de antreprenoriatul social din Romania si despre competitia “Fabricat in Tara lui Andrei”, lansata de Petrom in parteneriat cu NESsT, pentru a oferi finantari in valoare totala de 350.000 de euro celor care vor sa dezvolte afaceri sociale in comunitatile din Romania.

startups.ro: De ce este important antreprenoriatul social in acest moment in Romania?

Roxana Damaschin-Tecu: Pentru a raspunde acestei intrebari, fac intai un detur, pentru a explica argumentul pentru care NESsT lucreaza in zece tari din lume, printre care si Romania. Ma refer la faptul ca am ales tari in curs de dezvoltare, cu piete emergente, in care sa sprijinim dezvoltarea de intreprinderi sociale tocmai pentru ca acolo este cea mai arzatoare nevoie de ele si acolo isi manifesta cel mai flagrant puterea de a utiliza resursele comunitatii, pentru a rezolva sustenabil problemele comunitatii.

Motivul este acela ca pietele emergente, iar Romania nu face exceptie, se caracterizeaza prin existenta unor surse de finantare (la noi vorbim in special de Fondul Social European, atat de plin de promisiuni in urma cu ceva vreme), dar care sunt nesigure, fluctuante si creatoare de dependenta. In acest context, pentru a reveni la intrebare, intreprinderile sociale vin sa faca munca de termen lung, cu impact de termen lung, care creeaza locuri de munca pe termen lung - si asta acolo unde e mai mare nevoie de ele si unde probleme sociale sunt cele mai grave.
 

Care sunt problemele cu care se confrunta in acest moment antreprenoriatul social in Romania si cum sunt acestea adresate de proiectul recent lansat, Fabricat in Tara lui Andrei?

Conform studiilor de tara realizate de NESsT de-a lungul ultimilor ani in Romania si in regiune, principalele probleme cu care se confrunta afacerile sociale sunt legate de absenta asistentei tehnice (si inainte de lansarea afaceri, si dupa, in implementare) si de greutatea accesarii fondurilor adecvate si necesare pentru lansare si pentru supravietiure pana in momentul atingerii pragului de rentabilitate. Acestea, suprapuse peste o slaba cultura antreprenoriala, perpetueaza inertia si ideea cum ca "la noi nu se poate".

Prin Fabricat in Tara lui Andrei se raspunde exact acestor principale probleme, prin consultanta individuala timp de doi ani de zile si prin acordarea de granturi care pot fi folosite de fiecare antreprenor in functie de nevoile propriei afaceri.

Prin acest program nu avem constrangeri de genul "acoperim doar costuri legate de infrastructura sau doar costuri de personal", ci destinatia banilor primiti este decisa in functie de structura bugetului fiecarei afaceri in parte.

Sigur, sunt si alte probleme, legate de mediul legislativ, de birocratia cu care trebuie sa lupte antreprenorii, fie ei sociali sau nu, sau de absenta unei miscari coerente la nivel national (spre exemplu, in SUA exista Social Enterprise Alliance, iar in UK Social Enterprise Coalition).

Insa lucrurile sunt tot mai dinamice in acest domeniu si in Romania, tot mai multe persoane si organizatii fiind interesate de potentialul intreprinderilor sociale de a rezolva probleme sociale critice, ceea ce este imbucurator.

Care sunt principalele schimbari legate de antreprenoriat social care au avut loc in ultimii ani in Romania?

Afacerile sociale se pozitioneaza tot mai puternic ca un sector de nisa, atractiv atat pentru cei din lumea ONG-urilor, cat si pentru cei din sfera antreprenoriatului clasic.

Organizatiile non-guvernamentale din Romania si-au dat seama ca dependenta de resurse caritabile si munca in cicluri de proiecte pe termen scurt nu sunt sustenabile. In acelasi timp, este un fapt comun ca o mare parte din resursele cu greu obtinute sa fie folosite exact pentru managementul si atragerea acelor resurse. Astfel, ONG-urile s-au orientat spre initiative antreprenoriale pentru a-si creste sustenabilitatea - interesul crescut fata de competitiile destinate lor este o dovada clara.

Pe de alta parte, antreprenorii si-au dat seama ca modul traditional de a face business nu este, la randul sau, sustenabil. Si au incorporat latura sociala in practicile lor de business. Intreprinderile sociale sunt in acea zona de mijloc, in care practicile de afaceri sunt suprapuse valorilor sociale.

Nu avem inca statistici cu privire la impactul intreprinderilor sociale in economia nationala, insa, conform Atlasului Economiei Sociale (septembrie 2011, FDSC), exista la noi peste 25.000 organizatii active in economia sociala (parte din acestea sunt intreprinderi sociale), cu venituri de 1.5 miliarde de euro (din acestea, 18,5% sunt venituri din activitati economice), in care lucreaza peste 163.000 de persoane (3.3% din total angajati - fata de 6% media din Uniunea Europeana).
Deci, un sector din ce in ce mai puternic si de care publicul, in general, este tot mai constient.

Care sunt principalele directii spre care va merge antreprenoriatul social din Romania in urmatorii ani?

In prezent, sunt director pentru Europa Centrala si de Est la NESsT, ceea ce imi ofera bucuria de a sprijini dezvoltarea de intreprinderi sociale in regiune - pe langa Romania, lucrez si in Croatia, Republica Ceha, Ungaria si Slovacia. Sunt mult mai multe asemanari la nivel de regiune decat diferente.

Intreprinderea sociala va pune tot mai multa presiune in piata pentru schimbarea sociala. Va avea, de asemenea, un rol educational esential si va dovedi ca este modelul de business cel mai potrivit pentru a imbunatati, spre exemplu, conditiile de viata ale celor marginalizati, reducand numarul celor asistati social si transformandu-i in actori activi pe piata muncii. Asta inseamna economii la bugetul de stat si potential de a creste numarul locurilor de munca in tara.
Ministerul Muncii si agentiile pentru IMM-uri sunt interesati de subiect si incearca sa reglementeze domeniul.

Tot mai multi cumparatori sunt preocupati de originea si compozitia produselor pe care le consuma, de modul in care sunt tratati cei implicati in producere.

Universitatile incep sa studieze fenomenul, finantatorii traditionali cauta abordari orientate pe piata in programele sociale pe care le sustin (spre exemplu, Romanian-American Foundation piloteaza acordarea de imprumuturi catre ONG-uri), iar investitorii sunt din ce in ce mai preocupati de impactul social al investitiilor pe care le fac. Multi antrepenori de succes sunt tot mai interesati sa se implice in mentoratul pro-bono al intreprinderilor sociale.

Un intreg ecosistem este pe cale de a se dezvolta in Romania in jurul intreprinderilor sociale, ceea ce duce nu doar la dezvoltare economica, ci si sociala si culturala.

Intreprinderile sociale, in special in faza de inceput, trebuie sa faca fata multor riscuri, si economice, si sociale. Au nevoie de sprijin pe termen lung, adecvat, flexibil - pentru moment, statul roman nu este in postura de a il oferi (cu atat mai putin prin FSE).
La nivel european, in aprilie 2011, intreprinderea sociala a fost inclusa ca unul din motoarele pentru cresterea competitivitatii Uniunii Europene in "Single Market Act" si, recent, se vorbese mult de intreprinderi sociale in cadrul noii "Social Business Initiative" si "European Social Entrepreneuship Funds" - sa speram ca Romania va urma acest trend, intr-un mod constructiv, fara a intra intr-un joc de definitii stricte si restrictive, care risca sa lase in afara cadrului legal abordari inovative.

Care este impactul pe care il vizeaza Fabricat in Tara lui Andrei in ceea ce priveste antreprenoriatul social din Romania?

Fabricat in Tara lui Andrei este, in momentul de fata, cea mai mare competitie de afaceri sociale din Romania. Ea ofera finantari totale, nerambursabile, in valoare de 350.000 de euro.

Prin Fabricat in Tara lui Andrei ne dorim sa atingem 2 mari obiective.
Primul e de a promova si raspandi modelul de business reprezentat de afacerile sociale ca varianta de crestere economica pentru zone defavorizate, precum cele 28 de comunitati. Ne dorim sa cream afaceri viabile economic, sustenabile, dar care rezolva, prin insasi activitatea lor, probleme sociale grave, sunt solutii pentru dezvoltarea pe termen lung a comunitatilor.

Cel de-al doilea obiectiv, foarte important atat pentru Petrom, cat si pentru NESsT, il reprezinta crearea de locuri de munca. Ne dorim sa redam increderea romanilor in ziua de maine, intr-un viitor mai bun, atat pentru ei, cat si pentru cei din jurul lor, la constructia caruia sa participe activ.

La finalul primilor 2 ani de proiect ne dorim ca romanii sa stie ce e o afacere sociala si cum functioneaza ea, dar si ca, prin afacerile sociale Fabricate in Tara lui Andrei sa oferim locuri de munca si sa imbunatatim conditiile de viata ale locuitorilor comunitatilor defavorizate. Ne dorim sa reducem numarul celor asistati social si sa-i transformam in actori activi pe piata muncii.

Care sunt principalele etape ale Fabricat in Tara lui Andrei si ce presupune fiecare dintre acestea pentru participanti?

In perioada 29 ianuarie - 4 martie asteptam cu drag aplicanti din toata tara, dornici sa isi construiasca propria poveste de succes!
Romani cu spirit antreprenorial si o idee sau un plan ce are potential sa devina afacere functionala si raspunde unei probleme sociale ale uneia dintre cele 28 de comuntati mentionate pe site (ghidul aplicantului, formularul de inscriere si mai multe detalii despre competitie sunt disponibile pe site).

Intre 11 - 20 februarie, echipa Fabricat in Tara lui Andrei vine in principalele orase din cele 28 de comunitati, pentru a raspunde la toate intrebarile potentialilor aplicanti:
• Luni, 11 februarie, 10:00 - 14:00, Craiova -  Hotel Europeca
• Miercuri, 13 februarie, 10:00 - 14:00, Bucuresti - Hotel Novotel;
• Joi, 14 februarie, 10:00 - 14:00, Constanta - Hotel Maria;
• Luni, 18 februarie, 10:00 - 14:00, Bacau - Hotel President;
• Miercuri, 20 februarie, 10:00 - 14:00, Oradea - Hotel Continental.

Incepand cu 5 martie, toate aplicatiile vor fi evaluate de expertii Fabricat Tara lui Andrei. Pe 18 martie vor fi anuntati cei 20 de finalisti ale caror idei sau afaceri deja existente vor deveni planuri de afaceri. Ei vor beneficia de pregatire si consultanta, dar si de sprijin financiar (in limita a 1.500 euro) pentru cercetare locala in comunitatile vizate de proiectele lor si dezvoltarea planului de afaceri.

Juriul Fabricat in Tara lui Andrei va evalua cele 20 de planuri de afaceri si va selecta 10 castigatori. Fiecare dintre acestia va primi finantare nerambursabila de pana la 32.000 euro. Cei 10 castigatori vor beneficia din partea expertilor Fabricat in Tara lui Andrei, timp de aproximativ un an si de consultanta de tip incubare de afaceri in domenii cheie pentru antreprenori: management financiar, legislativ, marketing si distributie.

Mai mult, la inceputul anului 2015, intreprinderile sociale Fabricate in Tara lui Andrei vor fi deja pe picioarele lor, vor avea impact social vizibil si vor oferi un model de dezvoltare durabila care speram ca va fi adoptat de cat mai multe comunitati din intreaga tara.

Cui se adreseaza proiectul? Ce criterii trebuie sa indeplineasca cei care vor sa se inscrie?

Competitia este deschisa atat antreprenorilor (persoane fizice), cat si ONG-urilor, PFA-urilor, SRL-urilor si intreprinderilor individuale, atata timp cat propun o idee de afacere sociala pentru una dintre cele 28 de comunitati selectate.

Fabricat in Tara lui Andrei se adreseaza oamenilor cu spirit antreprenorial care isi doresc sa initieze afaceri de succes ce pot imbunatati viata unei comunitati.

In ce stadiu trebuie sa fie propunerea lor, in momentul inscrierii? (poate sa fie o simpla idee sau trebuie sa fie facut deja cativa pasi in dezvoltarea proiectului?)

In Fabricat in Tara lui Andrei se pot inscrie atat idei de afaceri sociale, cat si afaceri sociale deja existente.

Consultantii NESsT vor lucra cu fiecare antreprenor in parte, pentru a oferi sprijin individual, in functie de nevoie si de stadiul de dezvoltare a ideii sau afacerii.

Cum se pot inscrie? (care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmeze?)

Totul porneste cu o idee sau un plan ce are potential sa devina afacere functionala si raspunde unei probleme sociale din comunitatile mentionate.

Pasul urmator pentru cei interesati este de a intra pe site. De aici pot afla mai multe despre competitie si despre comunitatile pentru care pot propune idei. Tot de aici se pot descarca Ghidul participantului si formularele de inscriere care trebuie completate pentru inscriere.

Care sunt criteriile pe baza carora vor fi selectati participantii in proiect (primii 20) si apoi cei zece castigatori?

In prima faza a proiectului cei 20 de participanti la procesul de scriere a planului de afaceri vor fi selectati (din randul tuturor celor ce si-au depus candidatura) dupa  o serie de criterii. Acestea sunt, in ordinea relevantei lor in procesul de selectie:

• Motivatia participantilor si dorinta de implicare in procesul competitiv de planificare a afacerii - ne dorim sa identificam si sa sprijinim oamenii cei mai pasionati si motivati, cu abilitati de leaderi, deoarece credem ca pasiunea lor e un element important in succesul afacerilor sociale.

• Implicarea in prezent in activitati legale, cu impact financiar si/sau social inteles si masurat de participanti - vom selecta organizatii legal infiintate si inregistrate in Romania ce desfasoara activitati economice si/sau sociale cu impact semnificativ si care pot dovedi ca au o echipa puternica, stabila, un lider implicat in dezvoltarea organizatiei.

• Existenta unui istoric organizational sau personal legal, transparent si curat

• Existenta unei idei de afacere sociala.

Selectia celor 10 castigatori se va face pe baza planurilor de afaceri scrise si sustinute in fata unui comitet de investitie format din membrii echipei Petrom, membrii echipei NESsT si alti specialisti din domeniul afacerilor si al economiei sociale.
Criteriile folosite pentru aceasta selectie finala sunt:

• Sustenabilitatea afacerii sociale si impactul in comunitate - ele trebuie sa fie modele sustenabile financiar, sa angajeze persoane din comunitate (minim doua persoane excluzand fondatorul), sa le faciliteze acestora accesul la venituri suplimentare si piete de desfacere (in cazul producatorilor locali, de exemplu), sa valorifice resursele si potentialul comunitatilor.

• Viabilitatea - domeniile de activitate ale intreprinderilor sociale trebuie sa fie viabile, realizabile in comunitatile alese cu resursele umane si materiale de care dispun acestea. Vor fi preferate intreprinderi sociale bazate pe un model simplu, cu rezultate usor de masurat, care raspund nevoilor din comunitatile respective si au potential de crestere in detrimentul celor care se bazeaza pe modele mai abstracte si mai indepartate de cererea de pe piata.

• Implicarea echipei si angajamentul pe termen lung - ne-am propus ca intreprinderile sociale castigatoare sa fie durabile in timp, credem ca este relevant ca acestea sa fie conduse de echipe motivate, creative si dedicate schimbarii durabile in comunitati. La finalizarea acestui proiect, dorim ca aceste echipe sa fie capabile sa dezvolte in continuare intreprinderile sociale si sa inteleaga nevoile de pe piata, sa fie capabile sa raspunda / sa se adapteze acestor nevoi, sa fie orientate catre client, sa pastreze impactul social ca principalul factor motivational al afacerii, sa asigure/atinga stabilitatea financiara, sa initieze proiecte similare sau sa motiveze si sa asiste dezvoltarea altor intreprinderi sociale.

Care este rolul fiecarei parti in derularea programului? (rolul Petrom si rolul NESsT)

Fabricat in Tara lui Andrei este un proiect Petrom realizat in parteneriat cu NESsT Romania.

Din dorinta de a crea locuri de munca, Petrom ofera sprijin financiar si asistenta tehnica cu ajutorul partenerului sau NESsT - pentru a infiinta 10 afaceri sociale in comunitatile mentionate. Ne dorim ca aceste 10 afaceri sociale sa fie modele de succes si exemple de urmat si pentru alte comunitati din tara care vor sa se dezvolte durabil. Acesta este scopul pentru care muncim impreuna.

Colaborarea dintre Petrom si NESsT cuprinde toate aspectele organizarii si promovarii acestei competitii. Impreuna am pregatit aceasta competitie, ne-am deplasat in cele 28 de comunitati pentru a lua pulsul acestora si am lansat proiectul. In urmatoarele 2 saptamani vom merge sa ne intalnim cu cei interesati de afacerile sociale, in 5 dintre cele mai importante orase din tara (Craiova, Bucuresti, Constanta, Bacau si Oradea) in ideea de a-i informa cat mai in detaliu si a-i incuraja sa se inscrie in competitie.

Si tot impreuna vom trage linie dupa 2 ani de proiect pentru a ne bucura, alaturi de locuitorii comunitatilor unde au fost dezvoltate afacerile sociale, de succesul acestora.

Interviu realizat de Cristina Alexandru
7 Februarie 2013

Sursa: http://www.startups.ro/analize/cum-poate-ajuta-antreprenoriatul-social-romania

Mic extras din studiul facut de Fundatia Post-Privatizare (FPP) in 18 octombrie 2012:
Cum influenteaza antreprenoriatul dezvoltarea economica
(...)
ANTREPRENORIATUL IN ROMANIA
Intre nivelul antreprenorial al unei tari si nivelul ei de dezvoltare economica exista o corelatie directa.
Rapoartele intocmite de Monitorul Global pentru Antreprenoriat (GEM) confirma, prin datele si evaluarile prezentate la nivel de tara sau globale, faptul ca dezvoltarea economica depinde de activitatea antreprenoriala generala a oricarei regiuni.
(...)
In raport cu indicatorul global, Romania are o situatie precara, pozitionandu-se numai pe locul 53, intre cele 59 de state evaluate. Aceeasi pozitie inferioara se mentine si in clasamentul tarilor cu economie bazata pe eficienta, unde Romania ocupa locul 23 din totalul de 24 de tari 10.
(...)
Concluzii si recomandari in ce priveste Antreprenoriatul in Romania:

Datele si informatiile documentate din sursele precizate la fiecare capitol al lucrarii precum si analizele realizate permit formularea urmatoarelor concluzii si recomandari pentru imbunatatirea mediului antreprenorial din Romania:
- Pe plan international, antreprenoriatul este unanim recunoscut ca generator de prosperitate in societate si element determinant pentru cresterea economica si crearea locurilor de munca. Sustinerea antreprenoriatului a devenit o prioritate in ultimii ani, fiind considerata o solutie pentru iesirea din criza si stoparea ratei ingrijoratoare a somajului.

- Guvernele din foarte multe tari acorda sprijin si aloca constant resursele aferente pentru sustinerea antreprenoriatului, sub diferite forme de ajutor: reglementari mai bune, garantii pentru credite, subventii de taxe, credite pentru cercetare-dezvoltare sau pentru stimularea startup-urilor.

- Pentru o mai mare convergenta a masurilor de sustinere a antreprenoriatului, Comisia Europeana va aproba in toamna anului 2012 un Plan de actiuni pentru dezvoltarea antreprenoriatului in Europa, 2020 care urmareste dinamizarea antreprenoriatului la toate nivelele (european, national, regional) prin deblocarea potentialului pentru crestere si locuri de munca.

- Planul de actiuni pentru dezvoltarea antreprenoriatului in UE va aborda in mod coordonat domenii precise privind reducerea si simplificarea procedurilor administrative; facilitarea transferului afacerii; insolventa si acordarea unei a doua sanse pentru cazurile oneste de faliment; accesul la finantare, educatia antreprenoriala si training-ul pentru tineri, sprijin pentru categorii tinta de antreprenori (tineri, femei, seniori).

- Fundamentarea politicilor publice si dimensionarea sprijinului financiar pentru sustinerea antreprenoriatului necesita evaluari periodice pe baza de indicatori relevanti de masurare. In plus, aparitia unor evenimente precum criza economica globala impun accesul imediat la
indicatori actualizati necesari pentru intelegerea impactului unor astfel de evenimente asupra antreprenoriatului si pentru a grabi viteza de raspuns.

- Masurarea antreprenoriatului se face nu numai prin prisma manifestarii fenomenului antreprenorial, ci si prin cea a factorilor de influenta. Acesti factori determinanti acopera domenii precum: cadrul de reglementare, conditiile de piata, cultura sau accesul la finantare.

- Datele statistice comparative si rapoartele de evaluare intocmite de organizatiile internationale cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului, la nivel de tara sau globale, arata ca dezvoltarea economica depinde de activitatea antreprenoriala generala in orice tara sau regiune.

- In raport cu indicatorul global si cu majoritatea indicatorilor detaliati, Romania are o situatie precara, pozitionandu-se pe ultimele locuri in clasamentele anuale ale evaluarilor comparative, intocmite de Monitorul Global pentru Antreprenoriat.

- Analiza unui indicator cheie pentru dinamica antreprenoriatului, asa cum este demografia intreprinderilor, pune in evidenta manifestarea in anul 2010 a unor turbulente in procesul de intrare-iesre a intreprinderilor din mediul de afaceri, dupa o evolutie constant pozitiva inainte de acest moment; totusi se constata reluarea tendintei crescatoare a numarului de inmatriculari in trimestrul al doilea din 2011.

- Efectele crizei economice suprapuse peste conditiile unui cadru de reglementare instabil si impovarator s-au soldat cu radierea unui numar total de 247.435 de firme, in intervalul 2008-2010.

- Contributia antreprenoriatului la performanta economica si coeziunea sociala, pusa in evidenta de indicatorii densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori, numarul de locuri de munca si cifra de afaceri, releva mari decalaje intre situatia din Romania si cea din majoritatea tarilor
europene pe de o parte, precum si discrepante de dezvoltare inter-regionale.

- Valoarea densitatii IMM-urilor din Romania este foarte redusa, situandu-se la aproape jumatate din media europeana, respectiv 24 IMM-uri/1000 de locuitori in Romania fata de 42 IMM-uri/1000 de locuitori in Uniunea Europeana.

- La nivelul celor 8 regiuni, antreprenoriatului este bine reprezentat in regiunea Bucuresti-Ilfov, unde capitala tarii se detaseaza ca un pol de dezvoltare antreprenoriala si prosperitate economica. Valoarea de 44,4 a densitatii IMM-urilor din Bucuresti-Ilfov depaseste nu numai media nationala, dar si pe cea inregistrata in UE-27. La polul opus, cu cele mai mici densitati se situeaza regiunea Nord-Est cu 13,1 IMM-uri/1000 de locuitori si Sud-Vest Oltenia cu 14,7 IMM-uri/1000 de locuitori.

- Impactul antreprenoriatului asupra bunastarii fiecarei regiuni, relevat de binomul densitatea IMM-urilor si PIB-ul/capita, arata o corelatie direct proportionala intre acesti doi indicatori. Interdependenta este elocventa in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov care prezinta valorile maxime de 44,4 IMM-uri/locuitor si 58.000 de lei/capita) si regiunea Nord-Est cu minimele de 13 IMMuri/locuitor si 14.700 de lei/capita.

- Educatia antreprenoriala este unul din principalii factori determinanti pentru antreprenoriat. Aceasta joaca un rol major in dobandirea competentelor antreprenoriale cheie, avand un impact pozitiv asupra spiritului intreprinzator al tinerei generatii, asupra atitudinii s disponibilitatii pentru initiativa privata.

- Agenda Oslo pentru educatie antreprenoriala in Europa, lansata in 2006, a stabilit ca prioritate pentru statele membre elaborarea strategiilor nationale pentru educatie antreprenoriala, cu obiective clare, menite sa acopere toate nivelele de educatie. Aceste strategii trebuie sa implice toti actorii relevanti din sectorul public si privat si sa prevada cadrul general de actiuni concrete incepand cu includerea antreprenoriatului in curricula nationala.

- Desi nevoia de invatare a cunostintelor de antreprenoriat este in crestere exista inca o serie de obstacole in dezvoltarea educatiei antreprenoriale, in special in ceea ce priveste carentele de finantare si resurse umane dedicate.

- Profesorilor si scolii le revine un rol deosebit, insa acestia ar trebui sa fie sprijiniti de companii private si organizatii non-profit care pot asigura resurse si experienta practica; autoritatile locale trebuie, de asemenea, sa fie implicate mai alesi ca promotori si facilitatori. Concomitent, metodele de predare trebuie innoite, cu axarea pe invatarea experimentala, accentuarea rolului de coach/moderator al profesorilor si o mai buna conectare la mediul real de afaceri.

- Romania se numara printre cele cateva tari europene care nu au inca o strategie nationala pentru educatie antreprenoriala. Desi in ultimii 10 ani au fost implementate initiative pentru promovarea educatiei antreprenoriale, atat in sistemul national de educatie cat
si sub diverse programe de formare continua, actiunile in aceasta directie sunt disparate, neexistand o coordonare si coerenta intre ele.

- Se poate constata progresul semnificativ in sistemul national de educatie preuniversitara, unde prin revizuirea curriculei pentru toate nivelele scolare aprobata prin Ordinul Ministrului Educatiei 5097/2009, educatia antreprenoriala este explicit recunoscuta ca obiectiv transcurricular. Antreprenoriatul este parte a disciplinei obligatorii "educatie tehnologica" predate in gimnaziu si a "economiei aplicate" studiate in toate liceele indiferent de profil. Un instrument deosebit de util si avansat pentru invatarea experimentala este "firma de exercitiu", obiect de studiu predat in liceele cu profil servicii. Totus, o pregatire mai aplicata a cadrelor didactice si colaborarea mai stransa cu mediul real de afaceri raman inca deziderate, in pofida eforturilor de pana acum.

- Exista multe unitati de invatamant superior din toate centrele universitare care asigura prin programa lor educatie antreprenoriala, in trei forme distincte: licenta, masterat si doctorat. In mod firesc, educatia antreprenoriala la nivel universitar are impactul cel mai important asupra antreprenoriatului, avand in vedere ca cei mai multi antreprenori sunt absolventi de facultate, iar cunostintele antreprenoriale si manageriale temeinice se pot dezvolta cel mai bine in aceasta etapa. Cu toate acestea, studiul INS privitor la profilul intreprinzatorului roman releva nivelul nesatisfacator al abilitatilor antreprenoriale in randul persoanelor cu studii superioare, ceea ce indica necesitatea de imbunatatire a sistemului.

- Organizatia Junior Achievement Romania implementeaza, incepand din anul 2003, programe optionale de educatie economica, antreprenoriala sau vocationala, in mai mult de 1000 de scoli publice, in parteneriat cu Ministerul Educatiei.

- Fundatia Post-Privatizare, consecventa rolului ei de promotor al antreprenoriatului in Romania, completeaza oferta cursurilor de educatie antreprenoriala printr-o noua abordare non-formala, deruland din anul 2011, doua programe internationale de succes: "School for Startupsi Romania" si "Businessi Mentoring Program".

- O alta forma de promovare a educatiei si culturii antreprenoriale este sprijinul financiar nerambursabil acordat constant din bugetul de stat de AIPPIMM si din fonduri europene prin POS-DRU. Eficienta acestor masuri si a resurselor cheltuite nu poate fi masurata fara monitorizarea corespunzatoare si evaluarea nivelului de asimilare si de valorificare practica a cunostintelor de catre cursanti, mai alesi in cazul programelor nationale.

- Se poate concluziona ca masurile si actiunile de educatie antreprenoriala din Romania sunt fragmentate si variaza in ceea ce priveste calitatea, coexistand atat initiativele de succesi ale unor nuclee de excelenta cat si multe proiecte fara un nivel teoretic sau practic relevant.

- Se impune abordarea sistemica prin integrarea intr-un "ecosistem" a educatiei antreprenoriale sub toate formele, incepand cu programa obligatorie din sistemul national de educatie, continuand cu imbunatatirea ofertei de pregatire la nivel universitar si formarea profesionala continua.

- Romania ar trebui sa elaboreze o strategie nationala pentru educatie antreprenoriala inspirandu-se din modelele de succesi ale altor state europene. O asemenea strategie ar trebui sa prevada elementele esentiale pentru o dezvoltare coordonata si eficienta a educatiei
antreprenoriale vizand: colaborarea interministeriala; consultarea si implicarea stakeholderilor nationali si locali; asigurarea competentelor cheie prin programa nationala; sistemele de monitorizare si evaluare, cu tinte si indicatori de masurare;; instruirea profesorilor s, nu in ultimul rand, sursele de finantare prevazute.

Sursa studiu: www.eSimplu.ro
 

Informatii utile:
- StiriONG.ro - Ultimele stiri online din societatea civila

- Institutul de Economie Sociala - Promovarea economiei sociale in Romania prin cercetare, educatie si formare profesionala la standarde europene

- Societal.ro - Conectam ONGurile la Responsabilitatea Sociala!

- OngFest.ro - Targul Economiei Sociale

- GalaSocietatiiCivile.ro - Promoveaza spiritul civic

- Registrul National ONG